Andreea's blog

Mi-e dor sa scriu

2010-08-25T11:20:00.000-07:00

Intru adesea pe blog, numai pentru cateva momente, pentru ca mi-e dor- mi-e dor sa scriu, mi-e dor sa raspund la comentarii, imi lipseste ragazul de a acorda timp unui spatiu virtual in care imi aranjam gandurile.
Acum insa prioritatile mele s-au schimbat, pe primul loc e vrabiuta mea Anastasia de numai o luna, un pui de om care m-a facut mama. Dar promit sa revin aici cu o poza a ei si promit sa incerc sa revin incet- incet... de tot. Pentru ca mi-e dor.

Frumosul ca un tot

2010-02-13T00:39:00.000-08:00

Poate frumosul sa fie lipsit de inteligenta? Poate frumosul sa fie lipsit de intelepciune? Poate frumosul sa fie lipsit de... ceva? de acel ceva care-l implineste, desavarseste?

Caci pe masura ce te apropii de frumosul pictat, de un tablou perfect, trebuie sa simti cum te masoara frumosul, te controleaza, te face sa te pierzi in farmecul lui... Iar pe masura ce te apropii de frumosul cantului, trebuie sa te ameteasca, sa te invarta in jocul lui.

Omul, asemenea. Or... cum sa spui, precum azi se obisnuieste, despre cineva ca e frumos, daca nu are o privire inteligenta? Daca pe masura ce-ti vorbeste, nu vezi aurul poleindu-i gura? Cum sa vezi frumosul a fi extern, pe care sa-l anulezi atunci cand te apropii mai mult de el?

Caci fiinta mea vede frumosul a fi sublim.

Sh...

2009-09-24T10:59:00.003-07:00

Linistea pe care o asculti, de multe ori te nelinisteste. Linistea pe care o simti, niciodata.

Azi a fost o zi frumoasa. Acum afli?

2009-09-05T06:18:00.000-07:00

Directia 5 - Noaptea esti doar a mea
Vezi mai multe video din Muzica

Un inceput cald de septembrie. O zi cu soare, o zi in care pasarelele inca ciripesc prin parcuri si rasetele energice ale copiilor jucandu-se pe strazi trezesc ecou in sufletele adultilor de acum, copiilor de altadat'. Mai e putin si aceasta zi se sfarseste, primele frunze tomnatice se desprind de pe copaci si cad in voie peste noi, peste amintirile noastre. Poate ultima zi frumoasa din acest an. Si poate ai ratat-o, in fata televizorului.

E o lume nebuna. Sunt oameni care alearga in stanga si-n dreapta dupa case, masini, care in numele lipsurilor de orice fel isi permit sa fie violenti fizic sau verbal/ fizic si verbal. Sunt oameni singuri pe lume care se trezesc oftand si adorm tarziu in noapte. Poate tu ai un suflet cald langa tine. O mangaiere care te trezeste dimineata, o voce care-ti spune ca totul va fi bine. E el; e acolo, pentru tine. Si fiecare zambet e pentru tine. Si poate ziua de maine te va priva de toate acestea.

Esti un norocos. Destinul ti-a daruit dimineti luminoase, zile frumoase si te-a ferit de noptile dureroase. Si daca nu ai tot ceea ce ai vrea sa ai, gandeste-te cum ar fi sa nu ai nimic din ceea ce ai. Si daca vreodata, nemultumirea te cuprinde, opreste-te! Azi trupul nu te doare. Fii recunoscator pentru asta. Si iar opreste-te. Azi are cine sa te iubeasca.

Daca noua nu ne pasa, atunci cui? Daca noi ne pierdem in nepasare, in orgolii destructive, daca ne incurcam in nimicuri, daca noi uitam sa ne conservam fericirea si nu lasam soarele sa patrunda... Atunci sa cautam pe cineva sa ne salveze de noi insine. Eu l-am gasit pe acel cineva. Si azi nu i-am spus suficient... "te iubesc"!

Te iubesc, puiu!

Tu esti al meu

Bucharest, here i come!

2009-08-30T12:34:00.000-07:00

Am incheiat o alta perioada din viata mea... anii de facultate. Nu ii simt lipsa deocamdata acestei perioade , dar sunt convinsa ca va veni si un astfel de moment. Cert e ca am castigat cativa prieteni acolo, in Galati, pe care, ce-i drept, ii voi vedea mai rar, dar vom tine legatura, asta e clar. Sunt trei ani pe care i-am petrecut departe de casa in cea mai mare parte a timpului, fapt ce mi-a dat un sentiment de independenta. Am gatit, am muncit pentru fiecare nota, am avut parte de plimbari lungi pe faleza, am ras cu prietenii, am plans intr-un coltisor al camerei si al sufletului, nopti nedormite cu cursurile in mana, pe care le luam in serios numai dupa o portie de ras (prietenii stiu- modul meu de autoaparare in fata stresului).

Dar sa nu devin melancolica... un sfarsit aduce intotdeauna dupa sine un nou inceput. Regula se aplica si in acest caz pentru ca se apropie admiterea la master. Alt oras, alti oameni. Sper ca va fi o etapa reusita si o astept cu nerabdare, chiar daca acum nu stiu mai nimic despre unde sa stau, cu cine, unde sa lucrez si alte astfel de lucruri care ma ingrijoreaza mai mult sau mai putin.
Peste cateva zile este admiterea... wish me luck!

M-am intors

2009-07-04T09:58:00.000-07:00

A venit mult asteptata vacanta si pe strada mea. Am un program care se raporteaza la ceea ce vreau si imi place sa fac si nu la ce trebuie sa fac.
E cald, foarte cald, dar intotdeauna mi-a fost mai bine asa decat in zilele reci.

Ieri a murit un vecin. Nu o ruda, nu un prieten - un simplu vecin- pe care il vedeam venind sau plecand de acasa fericit sau abatut, cu care in 99% din situatii n-am schimbat decat un salut, dar a carui moarte m-a afectat profund. Am fost si eu si am aprins o lumanare, am ascultat-o pe cumnata lui cand povestea cum zilele trecute radeau in curte, la un gratar si am picat pe ganduri. Acum era atat de vanat, atat de teapan, atat de... mort! Ce e omul? Un trup si un suflet. Un trup fara suflet e un cadavru. Dar un suflet fara trup?
O viata intreaga cautam sa fim mai frumosi, mai ingrijiti, mai bogati si mult prea putin ne intereseaza sa fim mai frumosi sufleteste. Ne uitam atat de mult la ambalaj! E ca si cu frumusetea trupeasca - de cele mai multe ori, sau , mai bine zis, cei mai multi dintre noi, pun accent pe frumusetea fizica si judeca oamenii in functie de aceasta. Dar uita ca e doar un ambalaj, iar cei carora le lipseste nu au nici o vina si mai ales, cei care se bucura de ea nu au nici un merit.
De ce ne preocupa atat de mult sa avem bani in exces, masini, haine de firma, bijuterii scumpe .. cand noi ajungem tot in pamant? Si-mi spun unii ca nu au vazut minuni. Sa se uite la un cadavru. Uite o minune: un om frumos, bogat, cu influenta, sfarseste intr-un cosciug, asemeni unuia urat, sarac, pe care nimeni nu dadea doi bani.
E atat de greu sa nu mai fim asa superficiali? Se pare ca da... Cati dintre noi mai rostesc o rugaciune, cati dintre noi gasesc timp pentru o slujba la Biserica? In nici un caz toti. Dar .. cati dintre noi mor?

Parada gay

2009-05-24T16:38:00.001-07:00

Cu siguranta va exista "later edit" la aceasta postare, insa acum, desi invatam si e ora 2,38, trebuie neaparat sa va arat ceva, oameni buni! Chiar daca veti fi scarbiti de imagini, va recomand sa va uitati! Acolo se regaseste viitorul societatii noastre care se cere a fi "toleranta" cu minoritatile sexuale.

E un subiect fierbinte, recent, pe strazile Bucurestiului am avut o noua parada gay. Suntem inca nauciti, nu stim ce e cu ea, ce vor de la noi, cu ce se lauda si mai ales ce ne vand. Dar ei isi cer drepturile(drepturi pe care nu le au, apropo). Cum sa ai dreptul la casatorie cand casatorie = uniune liber consimtita intre UN BARBAT si O FEMEIE? Cum sa ai dreptul sa cresti un copil, cand acesta e conceput de UN BARBAT SI O FEMEIE?

Si pentru ca vorba lunga saracia omului, va invit dragii mei, pe voi cei care vreti sa fim "toleranti", "civilizati", "intelegatori" sa va uitati aici(imagini de la parada gay din San Francisco, unde lucrurile... au mai evoluat putin!)

Cand iubesti

2009-05-03T10:43:00.000-07:00

"Dragostea este nevoia de a iesi din tine insuti"- Ch. Baudelaire

Cand iubesti uiti cine ai fost si astepti sa fii. Vrei sa vezi cine devii. Cand iubesti trecutul iti e sezut, respiri prezentul si privesti spre cer.

Viata in curcubeu

2009-04-26T07:36:00.000-07:00

Fie in reviste, fie la televizor(in special la programele informative) sau in jurul nostru, ostentativ sau nu, cineva isi plange de mila. Numesc asta "umilirea experientelor negre", experiente care, indeniabil, au un scop, au menirea de a aduce o schimbare, de cele mai multe ori, paradoxal, pozitiva; dar cumva, ignoram acest "mic" aspect.
O lume infailibila, lipsita de griji, ma duce inevitabil cu gandul la egoism, insensibilitate, pentru ca incinereaza cele mai nobile sentimente. Daca n-ar exista situatii grele in viata noastra n-am sti sa apreciem starile sufletesti ce ne bucura sufletul.
Se intampla sa cred ca cel mai greu moment din viata cuiva e acela cand pierde pe cineva drag. Dar...chiar si acel moment aduce un cadou dulce cu sine, e ca un nor alb ce desi acopera soarele, daruieste lumina: dorinta de a fi mai bun, mai iertator cu cei din jur, de a-i ajuta mai mult si de a le arata iubirea si aprecierea ta. Si nu post-mortem.
Zi de zi, lacrima cu lacrima, grimasele involuntare, ochii inclestati, caracterul nostru se construieste, relevand cele mai profunde, calde si imperioase parti ale umanului din noi.
Si atunci ma intreb, precum odinioara Aristotel incerca sa ajunga la cunoasterea autentica, "de ce"? De ce ne compatimim? pentru ca avem impresia ca notiunea de "fericire" este ireala si a fost creata din sentimente de sadism pentru sentimente de frustrare. Si suntem ferm convinsi ca ea nu exista, pentru ca noi n-am simtit-o; paradoxal, in subconstientul nostru indelebil intrezarim o reala fericire, dar, de fiecare data, la celalalt. Si ne pare atat de departe, incat nici nu visam s-o atingem vreodata...
Dar e chiar in fata noastra, in flori, in cerul instelat, in zambetul unui copil, in fulgii de nea si frunzele tomnatice, in iubire, in culori.
Coboara ochelarii de soare si indrazneste sa privesti soarele in ochi!
Multi se compatimesc nestiind ca sub zambetul persoanei de alaturi se ascunde un trecut ranit si crud, doar ca el a avut dorinta si puterea de a fi propriul sau erou!
Acela va simti viata ca pe o experienta "traita" spre sfarsitul ei, pe cand ceilalti au fost morti de la inceput!

*articol publicat cu ceva ani in urma, in revista liceului, ca raspuns la randurile unei colege.

Si pentru ca am lipsit atat de mult, va zic acum, chiar daca un pic mai tarziu, Hristos a inviat!

Gabriela, vreau sa te cunosc

2009-03-27T11:24:00.000-07:00

Pentru un blogger(sau poate doar...pentru mine, ca blogger) e important sa stii cine te citeste. E important sa stii ce anume ii face pe cei care te citesc sa o faca, cu ce le esti de folos sau ce ii atrage la blogul tau. Orice blogger e interesat sa stie mai multe despre cei care il citesc/comenteaza, mai mult din curiozitate. Credeam ca ii stiu pe cei care ma citesc- credeam ca sunt fix aceiasi care comenteaza articolele mele. Gabriela s-a autocaracterizat simplu:"un om normal intr-o lume anormala". Ce frumos si trist in acelasi timp! Ea a aparut de curand in rubrica "Persoane interesate". Vreau sa te citesc, Gabriela, ai blog?

Si cu aceasta ocazie, vreau sa ii descopar si pe ceilalti care stau in umbra. Daca vor sa se lase descoperiti:) Va astept aici, sa comunicam.

Un strop de primavara in suflet. Enjoy!

2009-03-24T04:33:00.000-07:00

Detaliu

2009-03-04T11:35:00.000-08:00

Tot mai curios cum preocuparea centrala a unui ateu declarat pare a fi nimeni altul decat... Dumnezeu.

2009-02-20T10:22:00.001-08:00

http://www.antena2.tv/arhiva?eid=87&data=30.01.2009&sx=01-30-2009

"Crying in the rain"

2009-02-17T13:00:00.000-08:00

Tacere muta.
Azi doar metafora.
Ramane speranta ca maine isi va cara umbrela pleonasmului.

Absenta

2009-01-25T04:31:00.000-08:00

Din motive intemeiate, aproximativ o luna de zile nu voi mai posta pe blog. Va astept insa inapoi cand ma intorc.:)

E bine uneori sa lasi deoparte viata virtuala, telefonul acasa, televizorul si calculatorul inchise.. sa fii doar tu cu tine, sa redescoperi intalnirile si comunicarea fata in fata, sa-ti faci timp sa iesi in parc... Asta va doresc si voua!

Coming Back to Life
Asculta mai multe audio Muzica »

Cu alti ochi

2009-01-22T03:04:00.000-08:00

Traiesc intr-o societate in care moralitatea e la loc de cinste, in care normalitatea nu isi gaseste locul in principiul majoritatii, ci sub semnul firescului, acest firesc despre care Dan Puric vorbeste atat de frumos, amintindu-ne permanent cine suntem.
Traiesc intr-o societate in care progresul inseamna sa-mi intorc fata catre Dumnezeu, catre lumina. Altii vad in progres inventiile si inovatiile tehnologice sau moda. O astfel de lume ne e servita prin toate mijloacele posibile; dar ea e una ce ne ofera, fara doar si poate, sentimentul neapartenentei- incercam sa ne adaptam, sa ne comportam altfel. Nu suntem noi. E numai efectul lumii asupra noastra. Efectul nostru asupra lumii care ar fi? Ar fi sa mergem intr-o biserica, sa ne rugam. Kahlil Gibran spune: "Rugaciunea este cantecul sufletului." In fata lumii, din frica, lasitate, rusine sau ipocrizie suntem uneori altceva decat noi insine. In fata lui Dumnezeu ne descoperim, ne recitam, ne intelegem menirea.
Eu traiesc intr-o societate in care totul este in relatie cu Dumnezeu. Suna frapant pentru unii, ma gandesc- aceste afirmatii. Si ma grabesc sa precizez- despre Romania vorbesc. Dar iarasi spun: realitatea ta nu e si realitatea mea. Un exemplu banal- uitati cum unii pun o atitudine fireasca de a respinge avortul, care nu e decat o crima rascolitoare, de a respinge homosexualitatea, aceasta orientare sexuala nefireasca si divortul, care formeaza traume atat in parteneri cat si in copii, sub semnul intolerantei. Uitati cum iubitorii de frumos, de moralitate sunt etichetati in mod negativ. Pe unii ii vor duce prin aceste etichete in societatea lor. Noi, restul, vom ramane in comunitatea noastra.

Am invatat

2009-01-19T12:40:00.000-08:00

Am invatat sa pun in balanta si sa apreciez doar lucrurile cu adevarat importante.

Am invatat sa nu iau in seama ambalajul peiorativ cu care imbraca ceilalti, din rautate, nestiinta sau prostie, credinta si implicit valoarea.

Am invatat sa arunc orgoliul care prisoseste, sa spun si sa arat celor dragi ca imi pasa.

Am invatat sa nu ma umflu in pene cand munca imi este apreciata si sa nu ma impiedic de pareri potrivnice cu ceea ce cred sau imi doresc.

Am invatat sa vad lumea si prin ochii celorlalti.

Am invatat sa nu ma simt niciodata jenata de cuvinte ce nu-mi ies pe gura sau de gesturi pe care nu le-am facut, desi acestea din motive de proximitate fizica sau prin faptul ca mi-ar fi adresate ar crea o legatura cu mine.

Am invatat sa nu inghit rationamente nemestecate.

Am invatat sa tac. Tacerea, vazuta de Cicero si William Hazlitt ca arta a conversatiei si de Josh Billings ca unul din cele mai dificile argumente de combatut e o desavarsire spre care, in neputinta de a o insusi, am tins intotdeauna inconstient.

Am invatat sa nu concurez decat cu mine insami.

Si cate mai sunt de invatat... Pentru ce am invatat pana acum, multumesc !

Eu sunt mic, Tu fa-ma mare

2009-01-15T01:31:00.000-08:00

Copilul : "Cine l-a facut pe om?"

"Dumnezeu"

Copilul: "Dar pe Dumnezeu cine L-a facut?

Oare cine mai poate astazi sa filosofeze asa cum Blaga zicea ca asta inseamna- sa raspunzi cu mijloace supermature unor intrebari pe care si le pun copiii? Pesemne doar el, copilul, dar acela care are rabdarea de a lasa timpul sa-i raspunda, fara a uita intrebarile.

Reluand, pe Dumnezeu cine L-a facut?

"Omul."

Am revenit

2009-01-10T07:29:00.000-08:00

Bine v-am regasit! Gasesc cu greu timp pentru acest blog in ultima vreme, lucru care nu-mi place, dar pe care nu il pot schimba, deocamdata. Nu-mi ramane decat sa-l accept. Mi-era dor sa scriu, asa ca macar cateva cuvinte am vrut sa postez in seara asta.

Ma incalzeste un ceai fierbinte, imi bucura ochii o carte bine scrisa, am zilele urmatoare incarcate, planificate si astept cu nerabdare sa plec in mini-vacanta de joi. E greu, dar si frumos. E ultimul an de studentie asa ca ma bucur de el cum pot mai bine. Va doresc un sfarsit de saptamana frumos!

Independenta

2009-01-04T08:25:00.000-08:00

Denis de Rougemont- "Libertatea nu e un drept, e asumarea unui risc". Acestea sunt cuvintele care, consider ca exprima just notiunea de libertate, aducand in discutie importanta responsabilitatii.
Jean Jacques Rousseau isi incepe primul capitol din "Contractul social" prin "L’ homme est né libre" (Omul s-a nascut liber), dar, daca luam in considerare spusele lui Freud, odata ce am constientizat libertatea, o percepem, paradoxal, ca pe o constrangere. "Most people do not really want freedom, because freedom involves responsibility, and most people are frightened of responsibility.”("Majoritatea oamenilor nu doresc libertate, pentru ca libertatea implica responsabilitate, majoritatea oamenilor sunt speriati de responsabilitate .")

Ne place sa ne simtim independenti. Sa ne raportam la noi insine ca fiind o persoana libera sa faca/zica/gandeasca ceea ce vrea, fara constrangeri sau compromisuri. Cel putin, eu asa sunt.
In realitate insa, cei mai multi dintre noi depind intr-o masura mai mare sau mai mica de multe lucruri materiale, de la telefonul mobil si calculator si pana la bani, casa.
Nevoile primare isi exprima autoritatea neconditionat in raport cu (non)libertatea noastra (caldura, mancare, apa s.am.d.). Si atunci... exista cu adevarat persoane independente? Eu zic ca da. Ma defineste acest cuvant- independenta si il leg de subminarea non-libertatii prin compromis. Fireste, difera in functie de context. Dar daca nu merg pe drumul pe care altii ma conduc, nu din orgoliu stupid, ci din convingere, eu ma numesc independenta. Eliberata.
Doar o senzatie insa. Ca situatie ipotetica, o durere de masea(calea pe care...altele ma conduc) ar risipi senzatia de libertate, nimic nu ar mai conta, nimic nu as mai simti(in afara de asta). Sau daca mi-ar fi dor. E ca si cum ai fi bolnav- te complaci, inconstient. Ti-e dor si atat.

Eu consider ca libertatea in stare pura nu exista. Libertatea de a alege, de exemplu. Pai libertatea de a alege ne e ingradita de existenta optiunilor- nu alegi ce vrei, ci alegi ce vrei din ceea ce ai la dispozitie. Sau libertatea de a decide(nu gasesc alegerea sinonima cu decizia), in cazul careia se da o batalie- a face ce vrei sau a face ce trebuie- vreau sa mananc ciocolata, dar sunt diabetic asa ca o inlocuiesc cu un iaurt.

Libertatea, cred eu, e doar senzatia pe care ne-o ofera dependenta.

Non-valori

2009-01-01T11:03:00.000-08:00

Pentru cei satui de incultura, inestetic, imoralitate si anormalitate la un loc, care va invadeaza camera la o simpla apasare a telecomenzii... exista o petitie. Semnati-o, oameni buni!

Revenim la Revelion

2008-12-30T05:42:00.000-08:00

Inca un an e gata sa se incheie. Cu bune si rele, ca intotdeauna. O ocazie numai buna pentru a ne analiza in incercarea de a evita pe viitor greselile pe care constient sau nu, le-am facut si pentru a aduce schimbari binevenite la persoana noastra. Pentru mine, 2008 a fost un an fericit.
O sa mai postez dupa Revelion. Pana atunci va urez "La multi si fericiti ani!"

Viata de noapte

2008-12-28T07:22:00.001-08:00

Griji, petreceri, prieteni, cheltuieli, carti, cadouri. Toate sunt ale noastre si ele ne fac zilele mai usoare uneori si mai grele alteori. Insa, seara, cand punem capul pe perna, toate acestea dispar. Incepe viata de noapte. O treime din viata dormim.

Ne cufundam in vise in speranta ca ne vor elibera de problemele zilei ce tocmai a trecut. Poate ca ne-am pierdut portofelul, poate ca ne-am uitat la stirile de la ora 5 sau cineva drag s-a mutat in alt oras. Pur si simplu incercam sa evadam. Acestea sunt noptile colorate.

Alteori ne asezam in pat cu zambetul pe buze, incercand sa retraim o noapte intreaga niste momente fericite din ziua ce tocmai s-a sfarsit. Poate ca un alt prim sarut. Acestea sunt noptile parfumate.

Sunt si nopti peste care incercam sa trecem cumva, pentru ca suntem nerabdatori sa vina ziua de maine. Poate ca e ziua iubitului/iubitei, poate ca aveti intalnire cu colegul de serviciu care in sfarsit si-a facut curaj sa va invite la un film. Acestea sunt nopti pline de gust.

Unii interpreteaza visele in incercarea de a explora aceasta existenta nocturna in fata careia suntem doar spectatori.

Sigmund Freud spunea ca visul este cheia cu care patrundem in abisurile fiintei, in inconstient.

Exista si dictionar de vise.

Sfantul Ioan Scararul zice: " Cela ce tuturor vedeniilor si tuturor viselor nu crede, filosof duhovnicesc este."

Personal, nu cred in vise. Insa recunosc: ma trezesc de multe ori fericita in momentul in care constientizez ca lumea pe care o descopeream pana mai adineauri a fost doar un cosmar. Alteori insa, nu asa des, ce-i drept, ma amarasc descoperind ca realitatea e alta decat cea din vis. Si incerc sa adorm la loc. Sa aflu continuarea.

Somn usor va doresc!

Mama si tata # parinti

2008-12-21T02:59:00.000-08:00

Si cum sa nu te impinga sa faci ceva? Sa iei atitudine. Sa pui piciorul in prag. In plina democratie(teoretic) se anunta vremuri imbibate in non-libertate. Vorbesc despre aceeasi homosexualitate, am gasit un articol care mi-a ridicat parul pe mine. Strang din dinti si-mi ascut privirea. Nu voi sta cu mainile in san, am multumirea asta. Poate inutil. Dar asta nu e neaparat relevant.

Si pentru ca bietii homosexuali sa nu se simta discriminati de existenta normalitatii, va trebui sa ne prefacem ca ea nu exista.
Daca esti profesor, in nici un caz sa nu-ti intrebi elevul a priori de mama. Pentru ca mama ar putea fi tata2. N-ai face o simpla gafa, punandu-l pe micut in dificultate. Ai da cu siguranta socoteala pentru asta. E interzis.
Fara scenarii SF distopice, fara drobul de sare care va cadea- vorbesc de Marea Britanie.

Ca sa fiu mai explicita, sa nu folosesti cuvintele "mama" si "tata". Si sa nu te puna care cumva sa imbarbatezi un elev spunandu-i "Fii barbat!" De ce? El poate fi in curs de scanare a unui comportament sexual deviant.
Gasiti aici link spre articol.

Si uitati cum noi, linistiti, asteptam Craciunul, ca-n fiecare an si inca simtim sarbatoarea asemeni lui Cosbuc:

Afara ninge linistit,
In casa arde focul;
Iar noi pe langa mama stand,
De mult uitaram jocul.

E noapte, patul e facut,
Dar cine sa se culce?
Cand mama spune de Iisus
Cu glasul rar si dulce.

Cum s-a nascut Hristos in frig,
In ieslea cea saraca,
Cum boul peste el sufla
Caldura ca sa-i faca.

Cum au venit la ieslea lui
Pastorii de la stana
Si ingerii cantand din cer,
Cu flori de mar in mana.

Pentru cat timp?

E vremea colindelor

2008-12-20T11:46:00.000-08:00

Open-minded

2008-12-19T10:35:00.000-08:00

Ei, da. Acasa...vacanta... stare de bine. In asteptarea Craciunului, cu inima si mintea deschise.
Apropo de asta, mi s-a reprosat recent ca n-as fi(open-minded), intr-un comentariu pe blog.
Simt nevoia sa-l citez aici pe Dan Puric- "Unii pur si simplu inteleg prin libertate, libertinaj."

Si... da, sunt deschisa la nou. Insa aceasta deschidere, daca apartine unei persoane cu capul pe umeri si picioarele pe pamant, nu trebuie sa subrezeasca din valorile si credintele pentru care pledeaza. M-am format/informat, autoeducat, am repere care-mi traseaza deciziile si opiniile.

E normal sa fie asa. Suntem oameni, asadar fiinte superioare, capabili sa filtram. Nu trebuie sa fim deschisi spre orice. Putem analiza si pune in balanta.

Asadar, il informez pe comentatorul anonim de la postul "No comment" ca nu sunt o frunza in vant, la discretia anotimpurilor. Este bunica lui si e deja prea mult.

La final, vreau sa va urez tuturor "Sarbatori fericite!" cu speranta ca vom simti adevaratul mesaj al acestor zile sfinte.

Doar eu, azi

2008-12-12T12:06:00.000-08:00

Cateva cuvinte. Nu comunic, doar ma comunic. Simt nevoia sa fac asta. Si.. e si un semn de viata, in caz ca...
Zilele astea am o stare inefabila, zambesc dar din cand in cand oftez, ma bucur, dar ma nelinisteste viitorul apropiat- si nu ideea de viitor, ci viitorul inchipuit. Nu sunt ganduri mari, ci doar simtaminte..
Sunt momente in care ziua de maine te surprinde, dar nu faptul in sine conteaza pentru sufletul tau, ci doar neanticiparea acelei (placute) surprize ieri.
Azi astept ziua de maine un pic mai mult ca ieri.

Intalnire cu Andrei Gheorghe

2008-12-07T08:16:00.000-08:00

L-am cunoscut pe Andrei Gheorghe. Un om cunoscut ca fiind dur, impulsiv si arogant. Ramane insa un personaj care are ceva de spus, caracterizat prin imprevizibilitate, ironie, sarcasm, care cauta sa-si argumenteze opiniile intr-un fel sau altul si important de mentionat, isi spune parerile indiferent de consecinte. Si nu numai.

Am regasit acelasi personaj pe care-l stiu de ani de zile la televizor- agitat la suprafata, dar in principiu cu idei bine gandite, cu fraze bine formulate si logic argumentate. Fara indoiala, inteligent.

Mi-am format si eu o opinie despre Andrei Gheorghe si chiar daca aceasta opinie risca sa fie intemeiata pe niste aparente, ea vine dupa emisiuni vazute cu dumnealui(si nu despre) la televizor si dupa un seminar de la Muzeul de Istorie din Galati, de pe 6.12.2008 la care am participat ca membru in cadrul ACTIV.

Andrei Gheorghe a vorbit in stilul sau inconfundabil, despre dreptate- nedreptate, nesfiindu-se sa afirme ca ar face dreptate prin nedreptate, libertate-nonlibertate, incercand sa motiveze si mai ales sa responsabilizeze auditoriul, spunand ca de exemplu, telefoanele ne sunt ascultate si nu facem nimic. De ce nu facem? Pentru ca nu ni s-a intamplat. Asta nu e un motiv suficient, a accentuat.

Bila alba de la mine pentru ca:
- poate oricand sa dovedeasca faptul ca notele mari de la scoala si diplomele de la diferite facultati nu te fac neaparat si destept, dar mai ales ca o persoana care a facut Seralul zdrobeste sute de hartii de importanta nationala.

Bila neagra pentru ca:
- a afirmat ca este autosuficient. Deci domnul Gheorghe nu realizeaza ca este cine este doar in relatie cu ceilalti si celelalte. Daca numai televizorul n-ar exista, dumnealui n-ar mai fi acelasi Andrei Gheorghe.
- eu as spune ca e valoarea suprema; pentru el, ortodoxia este nonvaloare.

Cu tot respectul, pe blogul meu nu intra in categoria "Romani valorosi". Si nu pentru ca e nascut in Rusia.

La multi ani, romani!

2008-12-03T11:51:00.000-08:00

Am vrut sa postez acest articol de 1 decembrie, ziua nationala. Am ratat ocazia. Dar noi suntem romani in fiecare zi.

Despre ce e vorba? Pe scurt, v-as ruga sa scrieti cate o propozitie in care sa spuneti ce considerati ca ii caracterizeaza cel mai bine pe romani. E greu si neindicat sa generalizezi, dar trebuie sa ne lege anumite obiceiuri, trasaturi de personalitate, preferinte, etc.
Ce considerati ca ne defineste, ca popor?

THE CHAMP

2008-11-28T05:07:00.000-08:00

O lectie de actorie, o portie de realitate. Cu siguranta filmul care m-a emotionat cel mai mult. THE CHAMP.

Ca pestele in apa

2008-11-26T08:04:00.000-08:00

Ploua zgomotos. Totul e ud, totul se scurge. Doi- trei tanci pe-afara isi cara hainele de pe ei spre casa, cerul isi ineaca amarul, picaturile de ploaie se arunca in bratele pamantului, se lovesc, iar apoi mor; se sinucid. Si lacrimile curg.

Ninge abundent. Aerul se lasa dominat de mii de fulgi jucausi. Copii in toata valea alearga nebun si chicotesc. Danseaza in ritmul fulgilor. Orele stabilesc ritmul vietii.
Intr-un tarziu, un om de zapada cu un zambet rigid isi micsoreaza statura, cucerit de soarele inca stapan. Si inimile se topesc.

E noapte. Norii aproape transparenti dezvaluie cu grija fata lunii. Cateva case ucise de-a felinarelor absenta si vreo doi-trei copaci tacuti se aliniaza sub privirea noptii. Doar cateva fire de iarba indraznesc sa faca plecaciuni in fata prezentei vantului. In rest, liniste. Si gandurile tac.

Last Christmas

2008-11-24T04:56:00.000-08:00

N-am crezut niciodata in Mos Craciun. Am stiut intotdeauna cine se ascunde in spatele sacului cu cadouri. Si nu-mi era de ajuns sa stiu eu. Incercam sa-mi conving si colegii de la gradinita; aduceam chiar si argumente, iar unele colege incepeau sa planga. Imi pareau naivi. Am fost si eu copil, m-am comportat copilareste, dar am trait intotdeauna cu senzatia ca sunt cel putin mai matura.

Acum imi pare rau ca nu stiu cum e sa crezi in Mos Craciun, ca n-am adormit cu gandul la nametii pe care ii strabate Mosul in drumul spre mine si vecinii, prietenii mei, ca n-am invatat sa cresc incercand sa fiu asemeni Mosului, sa ofer fara sa astept, sa ofer cui nu (mai)asteapta.

Craciunul trecut a fost singurul pe care nu mi l-am dorit. Mi-l imaginam lipsit de esenta si culoare; intr-un univers colorat la propriu si la figurat, eu- privind inspre mine si ale mele; totul cenusiu si confuz.

Dar viitorul m-a contrazis. Un pahar cu sampanie, un blues, un fior, un zambet au fost ingredientele pentru sarea si piperul Craciunului trecut. Last Christmas.

Mari probleme ale romanilor

2008-11-23T15:38:00.000-08:00

Mari probleme ale romanilor- Asta, daca nu sunt mai preocupati de bani, masini, cosmetice, bere si mici(bun asa:D). Dar fie ca vorbesc poate in mod eronat in numele romanilor, acestea raman totusi, niste greseli vizibile care ataca auditiv, vizual, aproape olfactiv mandria de a fi roman.

Desi cei mai multi dintre noi considera ca in ceea ce priveste limba nostra materna, fascinanta limba romana, pronuntia se identifica cu scrierea si invers, lucrurile nu stau chiar asa.

In primul rand "x", se pronunta atat prin grupul "cs", cat si "gz". Nu putem opta pentru una dintre variante in functie de preferinte; Nu se pronunta "gz" cand ne referim de exemplu, la copii xerox.
Cateva exemple in care pronuntam "gz":
-exercitiu
-exemplu/exemplifica
-examen
-exil/exila
-exact
-executie/executa
-existenta/exista

Ramanand la x/cs, dupa cum bine stim, exista un cuvant pe care il scriem cu "cs"- poetul Vasile Alecsandri.

In al doilea rand, desi scriem "eu", "el",pronuntam "ieu", "iel". Pentru "ea", in ceea ce priveste pronuntia, inlocuim pe "e" cu "i".

-Scriem kitsch si pronuntam chici.

Se scrie si se pronunta:
-serviciu, nu servici
-milieu, nu mileu
-tontalau, nu tantalau
-delincvent, nu delicvent
-abtibild, nu actipild
-tobogan, nu topogan.

Drag roman, invata sa vorbesti corect romaneste.

Semnati petitia

2008-11-23T10:02:00.000-08:00

E subiectul despre care am scris cel mai mult; e unul dintre cele mai sensibile, pentru mine. Pentru unii, doar un embrion. Pentru restul, e ceea ce noi insine am fost; rod al iubirii , al nepasarii sau al inconstientei, este totusi un rezultat al actiunilor noastre. Nu va grabiti sa gasiti argumente, sa va scuzati, sa va excludeti. A nu face nimic, in acest caz, inseamna a fi de acord, a tolera. Cat de responsabili suntem o spun faptele noastre.

Semnati petitia pro-life http://www.c-fam.org/publications/id.106/default.asp.

Contradictii

2008-11-14T09:18:00.000-08:00

1. In mod normal:
Bine este - pozitiv, optim, in concordanta cu, prielnic, sanatos.
Rau - negativ, nepotrivit, inapt, bolnav, incorect, etc.
Insa folosim aceste cuvinte in contexte diferite, dandu-le semnificatii la fel de distincte, ba chiar contrare.
Iar asta...pentru ca este uneori bine sa fii rau. Si invers.

2. In mod normal:
Haina- un obiect de imbracaminte, un accesoriu menit a acoperi corpul.
Dar uneori oamenii, in special doamnele si domnisoarele folosesc hainele pentru a-si dezveli trupul.

3. In mod normal:
Comunicarea - actiunea prin care oamenii relationeaza si prin care incearca sa inteleaga nevoile celorlalti.
Dar cateodata oamenii folosesc comunicarea pentru a dezvolta conflicte sau pentru a limita accesul celorlalti la nevoile lor.

4. In mod normal:
Casatoria - uniune legala, liber consimtita dintre un barbat si o femeie pentru intemeierea unei familii.
Insa nu intotdeauna e o uniune intre un barbat si o femeie.

5. In mod normal:
Omul - fiinta umana.
Dar uneori...omul nu este uman.

Minte-ma, minte-ma...

2008-11-09T14:08:00.000-08:00

"Dati comment si returnez"- da, pe hi5. Comentati acolo ce vreti. Va dau un indiciu? Incepeti cu "cel/cea mai".

Mass, link exchange si tot asa. Vino, bre, de-mi vezi blogul, lasa si-un comentariu de Doamne ajuta, si o sa fiu dragut la randu-mi.
Ce-i asta? Te bagi omului pe gat, cersesti niste comentarii despre care poti fi sigur ca le-a postat doar ca sa nu tina mana intinsa si spre tine..

Am vazut destule bloguri cu foarte putine comentarii, dar bloguri de calitate(ca acesta). Motivul nu conteaza- ori nu sunt cunoscute, ori lumea se opreste la citit. Important e ca cele 2, 3 sau 10- 15 comentarii sunt postate acolo pentru ca respectivul a dorit sa comenteze.

Concluzia? Minte-ma, minte-ma, minte-ma frumos. Da' nu conteaza asta- important e sa-i minti si pe ceilalti. Sa creada ca eu sunt cel mai. Dar poate esti. Poate esti cel mai comentat. Multumit?

Caci eu...

2008-11-09T10:25:00.000-08:00

Ma legan in privirea ta,
Incalzesc cu drag amintirea,
Rup din soapte,
Sa impletesc hotare in noapte.

In vis ma scald jucaus,
Pe-o caligrafica poteca de tus;
Alunec si ma-mpiedic,
Printre consoane ratacesc.

Ma zbat si strig,
Mi-e frica si e frig;
Durerea ma innoada-n drum
M-asaza-n rigidul "acum".

Azi vreau sa traiesc

2008-11-09T09:36:00.000-08:00

Schimba asternutul
Azi vreau sa adorm in umbra ta
Sa-ti pictez in suflet sarutul

Opreste lacrimile
Azi vreau sa curga amintirile
Sa-mi uite prezentul

Scrie-mi in privirea-ti
Citeste in mangaierea-mi
Un suflet, cu jind va recita.

Si ce oare il va conjuga
Numai el va sti-
Eternul "a muri".

Uita-ma.
Azi vreau sa traiesc.

Schimbare de sex

2008-11-02T11:11:00.000-08:00

Naomi. Cand vorbim despre aceasta persoana pare ca nu mai stim gramatica pentru simplul fapt ca ne intrebam daca sa folosim pronumele de gen feminin sau masculin. Ne fastacim. Zambim. Ne strambam.

In general, astfel de reactii starneste o persoana care isi schimba sexul. Trec peste motivele (i)logice, (ne)motivate ale personajelor in cauza si ma intreb doar ce fel de partener cauta ele; Naomi, de exemplu. Cauta o femeie, un barbat? O "fosta femeie" ? O lesbiana? Un homosexual?
Nu de alta, dar a fi atras de un anumit gen implica mult mai mult decat organele reproducatoare, fie ele feminine sau masculine.

Mie imi plac barbatii in care regasesc notiunea de putere(fizica, dar nu numai) , imi plac barbatii pentru capacitatea lor de vedea lucrurile in ansamblu, pentru ca uita uneori sa se barbiereasca si sunt tare draguti atunci, pentru faptul ca desi par duri, au un sufletel pe care desi nu il vad, il simt.

Nu m-as simti niciodata atrasa de o "inovatie" medicala, in acest context. De o tunsoare masculina si un organ sexual masculin dar si de ticul feminin de a da din cap(pentru a-si aranja parul), de o voce dulce cu tentative cavernoase s.a.m.d.

Ar fi doar un alt exemplar "no next time". Si deci... care e deliciul acestei interventii chirurgicale? Experimentul? Hm. Adica subiectul alege sa fie obiect in cadrul experimentului?

Cine arunca primul piatra?

2008-10-25T08:20:00.000-07:00

Stire bomba: un preot filmat in timp ce intretinea relatii sexuale cu o femeie, alta decat sotia sa. Stire care succeda intrebari, presupuneri, discutii, concluzii; si majoritatea suna cam asa- "Si ne zic noua sa nu mai facem aia si aia".

Ma intreb oare ce ar fi daca ar exista politisti care sa violeze. Stire bomba: exista!
Si ma mai intreb ce ar fi daca as lua cazul asta drept premisa si as avea retineri in a suna la politie pentru a anunta un furt sau un viol.

Ma intreb ce ar fi daca ar exista medici care sa fumeze. Stire bomba: exista!
Si ma mai intreb ce ar fi daca am tusi, stranuta, sangera in casa, cu gandul la asta.

Concluzia cred ca este evidenta.

Dragostea

2008-10-25T08:16:00.000-07:00

Urmaream azi o emisiune in care se vorbea despre dragoste sub forma unei capacitati.

E dragostea o capacitate sau o slabiciune?

Nota 10

2008-10-22T10:23:00.001-07:00

Contureaza notiunea de "doamna", invaluie cu stil si eleganta cuvintele, plamadeste cu grija ideile.

Demonteaza mituri si preconceptii, punand laolalta frumusetea si inteligenta sub o ingrijita coafura blonda.

Are o ordine interioara ce se reflecta la exterior, lumineaza o incapere la propriu si la figurat si desi n-ai sti niciodata sa zici ce este, iti lasa impresia ca gandurile-i stau pe rafturi, ca ochii-i patrund in al tau suflet, ca te privesc, ca te citesc, ca nu vad miscarea buzelor si nici culoarea rujului, ci simt miscarea cuvintelor si miros culoarea zambetului.

Reinventeaza arta limbajului atat la nivel auditiv, cat si la nivel de exprimare.

E delicata, si nu inceata, e ingrijita dar nu artificiala, e inteligenta, dar nu acida.

Ea e Eugenia Voda. E profesionista.
.

O familie

2008-10-19T03:10:00.000-07:00

Aici si acolo, atunci si acum

2008-10-18T05:36:00.000-07:00

Fata in fata. In loc de o privire calda, niste ochelari de soare. Gesturi regizate. Pana si miscarile buzelor tale care vorbesc cu nesimtire de sentimente, de noi cei de alta data imi par automatisme.

Superficialitate. Si doare.

Un zambet la fel de rece. Zambetul nu e nici pe jumatate zambet fara profunzimea calda a privirii.

Cu sufletul zdrelit, imi carpesc drum spre casa. Dulce casa, chiar daca imi vei fi doar adapost lacrimilor..

Cineva ma trage de maneca. O, nu! Tot eu!.. imaginea mea reflectata in lentilele nenorocitilor de ochelari!

Dar, de data asta, dau sa plec curajoasa; hotarata! Nu mai vreau.

Din spatele ochelarilor negri...o lacrima ce coboara timid, imi vorbeste. Si ma opresc; ma topesc.

Acum spune-mi, orgoliul iti imbraca slabiciunile, dar iti opreste lacrimile?

Si va considerati "evoluati"; evaluati sunteti?

2008-10-18T02:29:00.000-07:00

Tot mai mult tam-tam. Unde e rost de indignare, ne bagam cu totii. Avem vreo motivatie, convingere personala? Ce ne trebuie? Unii zic ca e incredibil si revoltator. Hai sa ma incrunt si eu. Ca si altii au facut-o.

Imi zice Doru Oprisan intr-un mail ca nu i se pare corect ca, din moment ce nu se mai preda Teoria lui Darwin , sa se faca, in continuare, religia.

Il anunt si pe el, si pe cei din gramada sus-amintita, ca evolutionismul e (era, de fapt) parte integranta din materia "biologie". Sa-mi zica mie cineva ce are biologia de impartit cu religia?!

Religia ar putea fi trecuta eventual in aceeasi categorie cu filosofia, obiectul acestora de studiu fiind metafizica.

Despre credinta

2008-10-16T13:50:00.000-07:00

M-a obligat intr-un fel WhiteRevolution, prin comentariile despre credinta, sa-mi pun intrebarea- Ce inseamna credinta pentru mine?

Am vazut, din citatele postate de el, am auzit in jurul nostru adesea o defintie fie teoretica, fie practica, ce da un sens peiorativ notiunii de credinta.

Stim, nu? Credinta e pentru "turma", pentru cei care nu se obosesc sa gandeasca, pentru naivi s.a.m.d.

Eu zic ca tot ce e concret, palpabil, masurabil, rational e pentru cei cu o gandire concreta. Credinta e pentru cei cu o gandire abstracta. Pentru cei capabili ori macar dornici sa vada... dincolo.

Pentru cei care incearca sa dea stralucire treptei celei mai inalte din Piramida lui Maslow.

Da. In viata mea isi are locul bine-stabilit... metafizica. Asa imi place sa cred.

Ascult manele

2008-10-15T14:16:00.000-07:00

De dimineata pana seara. Dar nu intotdeauna; depinde. Stiu aproape toate versurile. I-auzi ya- "Visele de-ar prinde viata, n-as avea lacrimi pe fata..." Ma opresc. Pentru ca e foarte posibil sa le stiti. Ma-nsel?:D Eu una le stiu. Le fredonez, le visez.

Sunt intrebata uneori- asculti rap? Sau asculti Madonna? Sau...asculti manele..? Hmm.. Daca ascult manele? DAA. Eu zic sa te lasi de intrebari retorice; asta e un truism.

Da? Frapant? Fara intentie de a epata. Ai ridicat o spranceana si brusc aveai de dat un telefon... Eu eram dintr-o data dovada existentei kitsch-ului. Dar stimate domn... avem cu totii vecini, nu-i asa? Si soferi de maxi-taxi. Si Dacie in fata blocului sau de ce nu..BMW. Deci, asadar si prin urmare, avem si manele. Gratis.

Eu sunt un pic mai ghinionista. Am, pe langa toti si toate anterior mentionate.. si parte de manelele de la camin. Bogatie...nu alta! Sa moara toti dusmanii!

Alta data, sa ma intrebi daca-mi plac. Hai, fugi de-aici!

Dar cum nu sunt genul de persoana care sa ofteze, sa se agite, sa-si bage dopuri in urechi, sa-si sune parintii, bunicii ori sa faca scandal daca Guta canta/incanta pentru unii si "descanta" pentru altii, raman calma . Am invatat sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba. Nu e doar o vorba-n vant, pe cuvant. E realizabil. Chiar daca iti par indepartate serile in care adormeai cu piesele lui Joe Dassin in gand.. Decat deloc, e bine si asa. Nu? :D

PS: Norocosi trebuie sa mai fie cei care "nu asculta manele". In Romania; oximoronic vorbind...

Cuplul Moise&Cernea

2008-10-13T05:09:00.000-07:00

Pe diferite bloguri, la televizor sau in presa scrisa, Remus Cernea, Emil Moise si rezulta(n)tele manipularii acestora isi fataie bannere si mesaje subliminale ce stau cuminti in spatele unor fraze pompoase importate.

"Stop indoctrinarii religioase in scoli!" Tradus, asta inseamna cam asa- ne-a ajuns cutitul la os, dom'le, nu mai putem! De ce ne bagati pe gat religia? Stai calm, asaza-te undeva, bea un pahar cu apa, ca am o veste- poti sa nu faci religia, daca doresti acest lucru, desi ca si obiect de studiu, face parte din trunchiul comun. Intrebarea e- care noi? Noi- elevii, noi- parintii, sau noi - Moise&Cernea?

Si...stai! Ca mai aveam ceva de zis... de ce ne transformati clasa in biserica? Icoanele sa stea in biserica. Off...iar am uitat ca nu sunt elev- de ce le transformati...?

Elevii stiu ca au avocat? Stiu ce cauza pledati? Stiu ca v-ati autodesemnat REPREZENTANTII lor? Voi stiti ca nu le reprezentati deloc interesele? Si...news flash(on topic)- cu o icoana nu se face biserica, asa cum cu o floare nu se face primavara si cum cu un neuron nu se poate gandi.

Daca dai click pe unul dintre acele bannere iti spun ce trebuie sa faci:

Mai intai citesti o scrisoare adresata ministrului Adomnitei, apoi semnezi.

Pasul 2- "Pentru motivări suplimentare(!) elevii pot citi materialul de aici, sau parinţii cel de aici."
Daca nu mi-ar veni greata, as rade cu pofta. Ce zice acest text "remuscian"? Aia va indoctrineaza religios, veniti la noi sa va indoctrinam anti-religios. Nu...aici nu se mai pune problema ca elevii sa gandeasca pentru ei, sa stabileasca daca e vorba sau nu de indoctrinare, daca le dauneaza in vreun fel, aici tre sa ii lumineze cel ce are, da' numai in capul lui, un neuron in plus fata de oricare dintre noi, elevi sau parinti. Nu sunteti suficient de motivati? Nu v-am convins? Stati ca va mai zicem! Nu-i asa ca avem dreptate? Noi ne gandim la voi. Aaa...ne gandim la voi sau gandim pentru voi? Stai ca nu mai stiu...

Ce-i prostia asta cu introducerea unei istorii a religiilor in schimbul religiei pe motiv ca elevul ar trebui sa-si faca o parere despre fiecare religie si sa fie capabil sa-si aleaga una? Empiric vorbind, visezi; sau iti place sa te auzi vorbind. Cati elevi isi aleg religia? Ei adopta religia familiei lor. Cati copii cunoasteti care sunt de alta religie fata de familia lor? Or fi 100 de cazuri in Romania?

No comment

2008-10-13T01:55:00.001-07:00

Am gasit aceasta imagine pe un forum. Mi-a trezit oaresce sentimente, dar cum o imagine face cat 1000 de cuvinte, o las sa vorbeasca de la sine...

Intrebarea saptamanii

2008-10-13T01:47:00.001-07:00

Feminina sau "baietoasa"?

Propunere

2008-10-10T16:31:00.001-07:00

Nu de mult, mai exact pe 2 iulie am inceput sa scriu pe acest blog- "Alta data o zi importanta, 2 iulie e in 2008 pentru mine doar o zi torida. Intotdeauna insa, constient sau nu..." Eram la inceput de drum. Si inca sunt. Dar acum stiu mai bine ce vreau de la acest blog.
In aceste 3 luni, am scris despre ceea ce ma intereseaza, ma preocupa, ma framanta. Poate ca unele dintre subiectele prezentate va interesau si pe voi dintr-un motiv sau altul, chiar daca aveati o viziune diferita; sau nu.

Ana-" "Sa stai; sa te opresti; sa nu treci grabit, fara sa observi ." imi plac vorbele astea.."

Cocolino- "Frumos,se mai scrie si poezie in tara asta?! Atunci inca nu suntem pierduti de tot,mai este o speranta!!!"

Crengu- "Si cei care lucreaza in institutiile de presa tot romani sunt. Oare ei cata grija au de propria tara inainte de a scrie despre ea? :-?"

Laocoon- "O observatie. Nu-s de acord cu afirmatia ca "homosexualii zic, homosexualii dreg, homosexualii isi cer drepturile" etc"

Lucianu- "Legi prost intocmite, viata este cat se poate de cruda ..."

Messa- "Ai scris mult, dezlanat, n-ai spus nimic nou. Postarea asta e cel mult o schita, dar nimic mai mult"

Mogre- "OK, ai pus poze socante. Am si eu poze socante, dar am nevoie de acceptul autorului,"

Petrisor Socol- "Pe mine toamna ma linisteste cel mai mult, toamna este anotimpul preferat de citit."

Silviu- "Imi permit sa-ti trimit un raspunz la poezia ta... Dumnezeiesc tablou ciresii cu parul in vant"

Tiberiu Popescu- "Bre, cuvantu' OM are semnificatia biologica sau cea sociala, nu le amesteca, noi acu' suntem la biologic"

Victoria Casian- "Eu nu mai rezist sa vad pozele. Eu in momentul acesta ma simt de-a dreptul norocoasa... ca traiesc!!! O iubesc pe mama..."

WhiteRevolution- "Moise a fost drogat cand a "primit" poruncile ;), cine e atat de tampit sa aiba incredere intr-un jidan ?"

Ei....da. Am copiat cateva randuri din comentariile postate de fiecare dintre voi. Pentru ca vreau sa va propun ceva - sa ne intalnim; stam, scriem, argumentam, cert e ca am ajuns cu totii pe aceeasi pagina de internet, care din intamplare, e blogul meu. Poate ca exista si diferenta de varsta, de locatie s.a., dar, ce ziceti, propuneti o data in care sa ne cunoastem? O singura rugaminte am- sa aleg eu locul.:D Promit sa ma gandesc bine si va spun si care o sa fie criteriul- vreau sa fie teren neutru, adica sa nu fie nici unul dintre noi din orasul, comuna, statiunea respectiva.

Profit de ocazie sa multumesc celor care m-au adaugat in blogroll- comentatori sau simpli cititori. Am fost placut surprinsa sa ma descopar pe acolo. Asadar...multumesc!

PS 1: Sper ca timpul va permite si ca va intereseaza propunerea mea:) Toti comentatorii de pe acest blog sunt invitati sa ia parte la "marele" eveniment. Ganditi-va la detalii interesante.

PS 2: Anonim- "chiar si poza este dezgustatoare! Numai nu discriminare in acest sens". Ce ziceti, il invitam si pe "Anonim"? Eu zic ca numai daca ne spune cine este.:D

Democratie

2008-10-10T10:50:00.000-07:00

Democratie.

Pentru oricare din aceste probleme, fie ca vorbim despre rigorile eticii, sau ale moralei, ori despre estetic si asa mai departe, democratia este in aparenta unica responsabila. Asta la nivel individual, perceputa de fiecare individ in parte(dintre cei care se autoinclud in aceasta categorie). Ce ar insemna "democratia" la nivel colectiv? Sa zicem ca "puterea in mainile poporului". Toate bune pana aici.

Dar cum fiecare dintre noi se diferentiaza mai mult sau mai putin vizibil, insa intotdeauna mai mult in esenta de restul membrilor societatii, se pune intrebarea: "A cui parere/ optiune cantareste mai mult si in functie de ce criterii?" Eh, se stie ca parerea oricui cantareste fix cat propria noastra parere(eu, cel putin, de fiecare data cand merg la vot o fac cu un singur scop- sa anulez un alt vot, diferit de al meu)
Dar, fiindca ne raportam la medii, nevoi, valori distincte dupa cum am spus mai inainte, iar votul nu tine cont nici de profesie, nici de apartenenta religioasa ori mediu social, singurul criteriu ramane principiul majoritatii - care nu se aplica dupa cum cred unii( ca dom'le, daca majoritatea crede ca pamantul este plat, atunci ce facem?) in momentul in care stiinta poate confirma sau infirma; ar fi doua reguli interdependente - se aplica in materie de opinie, asta ar fi prima regula, iar a doua - trebuie ca respectiva chestiune asupra careia se pronunta, sa il si priveasca.

Deci ia sa vedem- intrebam populatia daca ea considera ca pamantul e plat. Nici una din reguli respectata. Intrebam populatia pe cine doreste ca presedinte- ambele respectate.

Topic 1- Icoanele in scoli. Ni se spune ca treaba asta este in ilegalitate, ca ar fi o actiune discriminatorie. (Ca zice Moise?!)

Eu iti zic ca daca le scoti, incalci statutul democratic al Romaniei.

Topic 2- Uniunea Europeana. Ne-a intrebat cineva daca vrem sa aderam la UE? Nuu. S-au bazat, cica, pe sondaje de opinie.
HELLo! Stiti cum se fac cele sondaje?
Coana Ioana il intreaba pe operatorul-interviu : "Ce au zis aia dinaintea mea?" Pai, au zis asa si asa. "Trece si la mine la fel".
Sau operatorul il intreaba pe nea Ion- "Matale vrei sa aderam la UE?" Si el- "Ce-i aia, maica?" "Adica... sa ne fie mai bine, sa ne dea bani mai multi..." "Ee...da' cum sa nu vreu?" Sa nu mai zic ca poate e frig afara, ingheata mana, nici pixul nu prea mai scrie, iar la caldurica in casa se completeaza tare usor. De unde stiu? Asa am facut si eu? Nu... dar eram cam singura!

Vasazica, atat mijloacele cat si scopul au fost total nedemocratice in ceea ce priveste Uniunea Europeana.

Bineinteles ca poporul are nevoie de reprezentanti. Dar acesti reprezentanti oare ne reprezinta? Toleram la nesfarsit deciziile lor care ne privesc in mod direct?

Democratie?! Ce gluma buna...

A inceput scoala..

2008-10-08T09:18:00.000-07:00

Da. A inceput scoala si pentru mine. O sa ma straduiesc sa mai postez atat cat timpul o sa-mi permita. In rest, toate bune. Sper ca si pentru voi. Iar daca nu... scrieti-mi despre ceea ce va supara. Nu stiu daca parerea mea e competenta legata de problemele cu care va confruntati, dar o sa incerc. Si imi si place!:)

Intrebarea saptamanii

2008-10-06T14:18:00.000-07:00

De azi inainte, "intrebarea saptamanii" o sa apara in fiecare luni.

Intrebarea de azi este:"Inopinat sau inopinant?"

(am gasit ambele forme, in dictionare diferite)

Mici schimbari

2008-10-06T04:23:00.000-07:00

Mi se parea incarcat blogul meu. Inca este; si inca ma uit ce as putea sa mai elimin sau sa comprim.

Asa ca am mai scos pe ici-colo, cate ceva. Sa-mi spuneti daca duceti dorul vreunui gadget pe care l-am considerat suficient de neatragator incat i-am dat papucii.

Daca va facuserati cont pe TeleMessage la mine pe blog si obisnuiati sa-l folositi de aici, sa stiti ca puteti da cautare pe google si va inregistrati de acolo.

O alta modificare ar fi etichetarea mesajelor, pentru a gasi mai usor ceea ce cautati(e o lista a etichetelor in stanga pe care o voi completa pe parcurs). Enjoy!

De prin urechi adunate...

2008-10-05T12:22:00.000-07:00

1. Tema pentru acasa- brainstorming va rog, pentru "doctor"

"Ok... n-oi fi eu George Pruteanu reincarnat, dar nici Bula nu sunt:D- spital, seringa, asistenta, reteta, operatie, cabinet medical..."

Eu nu conteaza cine sunt, dar as rezolva asa: studii postuniversitare, examen, teza, specialitate, doctorat.

Si ce daca asa scrie in DEX? Eu zic ca ala e "medic" si ca tu esti Bula.

2. Pesemne gura lor adevar graieste.. Da' aud din ce in ce mai des farfuze pe la televizor care zic cu nonsalanta, cu pieptul inainte ca sunt libertine. Bre... stii ce inseamna? Nu ca ar fi imposibil de inchipuit, dar e cam greu de crezut si daca vine din glossul lui Luciu o astfel de perla: "Ne iubim, dar mie nu imi place sa depind de banii lui, eu sunt mai libertina asa". Bre... "independenta" vrei sa zici?

3. Mai stiu si din astia care o dau in bara si le iese, nu pe gura, ci pe nari..."bari". Nu, ia sa vedem- o bara, doua bare. Ai inteles matale? Hai ca 'geaba pierzi timpul la Concordia Chiajna- Delta Tulcea.

4. Mos Andrei, am cumparat o butElie. Nu te uita cu sprancenele la mine, asa e cu gramatica asta. Asa e corect. Nu butelIe. Pricepi acum de ce-ti zic yo mereu "Mos Andrei" chiar daca alde matale ai 32? Ca te-ai ramolit.

5. Jde mii de ori aud de chinejii astia, da' si de engleji, japoneji... Astea vor sa fie sosii? Nu mai bajjbaiti in dauna urechilor mele. Ca ... vajjaie, parol!

Daca il auzim pe tovarasul de pahar al bunicului nostru vorbind incorect, e una. Daca aflam ca noi insine vorbeam incorect, nestiind ca se zice un var de-ai mei, e alta, dar, bre... sa auzi un profesor de romana facand dezacoarde e strigator la cer!

Costica, dormi?

2008-10-05T12:11:00.001-07:00

Intr-una din zile(le)..

2008-10-04T09:49:00.000-07:00

Sa asculti obsesiv o piesa de dragoste, clipe in care traiesti doar retraind, sa zambesti , nu cu lacrimi in ochi, le-a trecut vremea, dar oftand adanc, sa fii aici si totusi altundeva. Sa nu mai vrei sa te accepti dar sa nu ai unde sa evadezi. Sa strigi, dar sa te auda aceiasi patru pereti.
Si nu mi-a placut niciodata sa-mi plang de mila; si stiu, stiu ca a fost alegerea mea, dar asta am crezut ca trebuie sa fac. Mi-a fost greu sa te vad plecand. N-am stat sa vad trenul plecand; m-am intors. O camera goala. Desi C. era acolo. Lipsea ceva. Lipsea privirea ta. Ma simteam altcineva sub ochii tai.
M-am inselat. Sufletul meu ascunde lacrimi inca nestiute de ai mei obraji; si nici nu le las. Inspir adanc. Si strang din dinti; imi ascut privirea. N-are rost...

Nu te-am inteles, acum stiu. Dar daca ai sti, ti-ar mai pasa? Ai mai tresari?

Da, intre timp am uitat de toate astea; am iesit in oras. A fost frumos. Dar mi s-a parut ca te vad. M-am uitat insistent; si tu parca ti-ai intors privirea spre mine; nu-mi dau seama exact- era destul de intuneric. Iar tu aveai o palarie; tie iti plac palariile. Iti venea bine. N-as fi crezut sa-mi placa un barbat cu palarie. N-as fi crezut sa-mi placa un barbat in costum. Si totusi, tu m-ai facut sa-mi placa. Erai usor nebarbierit- exact cum imi placea mie. Stiai asta? Nu erai singur. O tineai de mana. Cine e ea? Acolo eram eu. Acolo, langa tine.

Erai tu? Sau te vad in orice barbat? Nu.. n-ai putea fi in orice barbat. Nu esti oricine.

Iti scriu, si totusi doar scriu. Nu vei citi...

Dar scriu, ca sa am cum sa pun punct. Macar aici, dupa ce imi insir gandurile ... la final sa pot pune punct. La propriu. In speranta ca asta va fi impulsul de a o face si la figurat. Trebuie. Pot sa fac asta. Nu e prima data. Gata. Pun si nenorocitul ala de punct. E asa mic... si pare tare semnificativ- doar i-am rezervat cateva randuri bune - ala e chiar punctul?

Tehnici de manipulare ale homosexualilor 1

2008-10-03T09:51:00.000-07:00

Va promiteam(in postarea- "Discriminarea capata sensuri tot mai vagi- "discriminarea" homosexualilor") ca o sa scriu despre tehnicile prin care homosexualii incearca sa ne bage pe gat a lor... homosexualitate- ca si concept; ca si fenomen social; ca si tinta a discriminarii pozitive.

Ce fac pentru asta? Ne informeaza? Si daca da, in ce mod? Hai sa vedem.

Prima tehnica- "Marea minciuna" - preluata din scrierile lui Hitler.

"Amploarea minciunii este un factor decisiv pentru ca aceasta sa fie crezuta sau nu, pentru ca poporul este, in adancul inimii, mult mai usor de inselat decat prin tehnici constiente si vadit negative. Simplitatea primitiva a mintii lor ii face sa fie o prada mai usoara pentru o mare miciuna decat pentru una mica, deoarece si ei spun mici minciuni, dar le este rusine sa spuna unele mari.

Intodeauna ramane sau se lipeste ceva din cele mai nerusinate minciuni, lucru stiut prea bine de toti indivizii sau institutiile care au de-a face cu arta minciunii, ele nedandu-se in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopurile.

Propaganda nu trebuie sa slujeasca adevarului, mai ales daca prin aceasta ar putea aduce avantaj oponentilor.

Printr-o folosire abila si constanta a propagandei, oamenii pot fi facuti sa vada raiul ca iad si invers, sau sa considere cea mai nenorocita viata ca pe un rai."

Pollard a recunoscut ca a folosit strategiile de propaganda ale lui Hitler si ale nazistilor pentru a-i teroriza pe oponentii activistilor homosexuali. ACT UP a folosit violenta pentru a proteja miscarea homosexuala si pe proprietarii de clinici unde se faceau avorturi la sfarsitul anilor 1980.

Ce inseamna asta? Ca Hitler nu a murit.

Ce poate face minciuna? Ea poate absolvi si poate condamna. Poate lauda si poate incrimina.

M. Scott Peck: "Minciuna este trăsătura cea mai relevantă a răului ce sălăşluieşte în oameni, ea fiind atat un simptom, cat şi o cauză a răului."

„Minciuna are functiile ei normative, ca si patologia sa. La fel si adevarul.” (Arnold Goldberg)

„A minti spre folosul tau e o inselaciune, a minti spre folosul altcuiva e o frauda, a minti pentru a dauna e calomnie; dintre toate soiurile de minciuna, acesta e cel mai josnic. A minti fara folos nici paguba pentru tine sau pentru altii nu este a minti: nu e minciuna, e fictiune.” J.J. Rousseau

„Si in fond, ce este o minciuna? Adevarul mascat…” (Lord Byron)

Cati dintre noi vad dincolo de masca?

Exista mai multe tipuri de minciuni, insa ceea ce le diferentiaza este scopul; intrucat… orice minciuna reprezinta calea considerata a fi mai usoara de a atinge un anumit scop.

Pana sa-si indeplineasca scopul... o minciuna trebuie sa fie crezuta, insusita, incorporata. Aici depinde de noi. Filtram informatia sau, dupa cum zicea Crengu intr-un comentariu anterior, o luam ca atare!

Deschide ochii!

2008-10-02T15:03:00.000-07:00

Poate prea dur de vazut; de stiut; de acceptat. Si totusi...ceea ce o sa vedeti, acceptam tacit cu totii, ba unii dintre noi, apara si recomanda.

Vazand filmuletul... poate ca vom inchide ochii. Si vom zice..."nu vreau sa vad, nu vreau sa stiu". Poate ca unele dintre noi au trecut prin asta si nu vor sa stie exact ce au facut; poate ca unele dintre noi nu, si nici nu ar face. Dar poate ca daca am incerca sa vedem durerea copilului, a macelului in fata caruia reactionam timid prin cuvinte sarace ori deloc... am putea incerca si de ce nu, reusi, sa producem o schimbare.

Poate ca acum cuvintele nu-si mai au rostul...

Inefabil. Aproape inefabil

2008-10-02T08:25:00.000-07:00

Amintiri, regrete, framantari...

( fabrica si rascoleste stari si sentimente- puteti enumera in continuare)

Redirectionare

2008-10-02T03:40:00.000-07:00

Gasiti aici un articol care pare necitit. Nu stiu daca lumea intra, noteaza ceea ce conteaza si in final o sa-l ajute pe Lucian. Dar eu cand am intrat, nu era nici un comentariu, nici un semn ca ii pasa cuiva!

Romania.. e numai una!

2008-10-01T15:42:00.001-07:00

Contributia mass-mediei la imaginea Romaniei

2008-09-30T15:06:00.000-07:00

"Litoralul romanesc- o imensa groapa de gunoi"- titlu aparut in Cotidianul, sub semnatura lui Mircea Tomescu.
Nu e singurul articol de acest gen; nu e primul semnal de alarma tras de mass-media referitor la astfel de obiceiuri nesanatoase care ne dezonoreaza ca popor.

Dar atat la televizor, cat si in presa scrisa, ilustrii nostri jurnalisti se plang de concetatenii si esteticul tarii lor in acelasi mod inconfundabil- comparand romanii cu ceilalti, cu mai civilizatii straini; comparand Romania cu restul, cu mult-ingrijitele tari straine.

Care e mesajul? La noi ca la nimeni. Ce intelege romanul? Si-asa e varza; conteaza un ambalaj in plus si in minus?

Nu vorbim numai de cetateni cu apucaturi indoielnice ai unor orase, ci mai ales despre turisti- despre cei care se duc vara la mare, despre cei care au vizitat pesterile din Apuseni si le-au sufocat de gunoaie... vorbim despre cei care se duc sa viziteze ce are Romania mai frumos si paradoxal nu dau doi bani pe importanta obiectivelor turistice vizitate.

Am creat o prapastie intre noi si restul lumii, insa problema nu este aceasta, ci faptul ca nu punem accentul pe ceea ce avem noi, iar ei nu.

Promovarea aspectelor frumoase, unice, ale tarii noastre ne-ar obliga la responsabilitate, la incercarea de conservare a frumosului.

Intr-o lista a cauzelor care duc la nepasarea romanilor fata de grija pentru estetic , curatenia propriei tari, eu pun mass-media pe primul loc. Care ar fi lista voastra?

Intrebare de 1000.000 de dolari

2008-09-30T08:22:00.000-07:00

De ce sa existe icoane in scoli? Ce, sunt biserici?

eu te intreb:

De ce sa existe pornografie la geamurile chioscurilor? Ce, sunt bordeluri?

Evoluam, evoluam..

2008-09-30T05:50:00.000-07:00

Ieri, in tren- somnoroasa, cam agitata(oricat de ciudat ar suna....am baut un capuccino "cam tare"), poate si plictisita. N-aveam cu mine nici o carte sa citesc, nici macar casti sa ascult ceva muzica, desi nu ma indeletnicesc cu cele casti. Ma uitam - ba pe geam, ba in tren - la porumb, stalpi, floricele, camp, la cel de langa mine care dormea; si tot asa.
Si vad la un moment dat pe usa "Compartiment supravegheat video". Mi-a trecut plictiseala; si ganduri si iar ganduri- despre discrepanta dintre "afara" si "inauntru"; dintre ciobanul cu barba neingrijita si haine murdare ce se vedea in departare si acea supraveghere video.

Poate ca ciobanul s-ar fi simtit important sa fie "supravegheat" video; poate si eu daca as fi avut pana-n 12 ani, m-as fi simtit vedeta. Dar eu m-am simtit urmarita.

Si cred ca mergem inspre superficialitate- gesturile, privirea, gandurile chiar, felul in care ne raportam la lume si viata, la noi insine...toate ne sunt regizate de prezenta acelei camere . Este dovedit faptul ca ne modificam comportamentul, reactiile in momentul in care suntem priviti. Cum e cand stii ca vegheaza "ochiul magic" al camerei, cand nu stii in ce moment ai putea fi privit si in care nu? Din ce in ce mai superficiali.
Eu numesc asta involutie.

Cum e comunicarea intre doua persoane intr-un astfel de compartiment si cum e a acelui cioban cu nevasta lui de acasa? Care din cele doua depaseste stadiul verbalizarii? Ce ziceti?

A fi suporter

2008-09-28T05:26:00.000-07:00

Chiar daca o persoana ma stie de numai 5 minute, se mira cand aude ca sunt microbista- nu par genul. Dar sunt. Traiesc meciurile, ma agit, tip la gol(mama, ce mai tip:D) imi iau seminte, ocazional si bere si ma asez confortabil in fata televizorului. Cu vreo 2 ore inainte.
Eu sunt stelista- mostenire de la tata.
Asa…si spuneam ca ori ridica o spranceana, ori se uita cumva, intre o grimasa si un zambet, la mine… in general, oricine ar fi, ramane surprins de pasiunea mea pentru fotbal.
Ah…si cosmar! Nu stiu cum fac, dar mai toti baietii/ barbatii cu care m-apuc sa deschid subiectul despre sportul rege sunt…neinteresati. Cu exceptia tatalui si cumnatului meu, cu care ma uit de cele mai multe ori si care tripleaza placerea unui gol si diminueaza serios dezamagirea unui esec.

Si lumea care…”nu se astepta la asta din partea mea” ma intreaba adeseori: Ce e asa interesant, cand 22 de oameni(nu, ei zic “prosti”) alearga dupa o minge 90 de minute?
Pai asa e cand te uiti din afara. Iarna te uiti pe geamul unui bordei si nu simti caldura dinauntru.
E spirit de echipa, e solidaritate, e competitie, e nationalism total sau partial, e sanatate, e spectacol!
O sa-mi amintesc intotdeauna cu placere meciurile -urmarite in caminul studentesc de pe trepte, la intrare, cand nu aveam televizor in camera- ale Romaniei la Euro. Ce vremuri!

Mor dupa meciurile importante, am urmarit de curand atat CFR-ul lui Muresan, cat si Steaua la meciurile din Liga Campionilor. Eram atat de suparata cand a primit CFR-ul gol(pentru ca imi placea la nebunie cum jucau), incat la golul egalizator am tipa(aa)t- nu le-am cerut scuze vecinilor. Trebuia, nu? Nu trebuia- ca stau la casa:D

De ce am zis nationalism total sau partial? Pentru ca a fi nationalist presupune sa:
- sprijini propria natiune neconditionat
- sa ai reactii ostile fata de cei de alta nationalitate.

In ceea ce priveste fotbalul, acest nationalism ar insemna sa tii cu echipa favorita, care de multe ori este cea locala, indiferent de rezultate, jucatori etc dar si sa manifesti ura fata de restul echipelor de fotbal.

In acest context, eu sunt o nationalista partiala. Adica vreau sa castige echipa mea, tin pumnii stransi, imi fac semnul crucii, sau orice altceva, dar in cazul unui succes nu fac decat sa ma bucur pentru echipa pe care o sustin, nu imi pare bine ca a pierdut cealalta(nici rau, se intelege:D)
E…pana la CFR Cluj, zic eu ca nici o echipa nu si-a educat suporterii in spiritul asta. Si acest lucru e foarte important, intrucat vedem din ce in ce mai des scene de violenta in tribune.

Pentru asta…nota 10 CFR! – Noroc ca nu citeste si tata:D

Pentru mine nu a murit

2008-09-26T06:51:00.000-07:00

Cand sunt intrebata despre valori, despre oamenii pe care ii apreciez, il mentionez intotdeauna si pe George Pruteanu. Si mi se spune intr-un fel informativ, ca a murit. Stiu. Dar eu inca il descopar.

Am preluat si un comentariu postat la unul dintre video-urile in care apare : "Nu stiu daca este corect sa spunem ca George Pruteanu a urat tiganii, sau mai degraba ca a urat prostia. Nu stiu nici daca mai degraba a urat manelele, sau a iubit cultura. Dar stiu ca setea lui de cunoastere, dezinvoltura lui, pofta lui de estetic, vor fi acum pe deplin satisfacute, alaturi de Cel ce este Creatorul a tot si a toate. Dumnezeu sa'l aiba in paza!", semnat Darchange 1.

Dumnezeu sa-l ierte!

Mesajul de pe blog

2008-09-26T02:14:00.000-07:00

"Ia-ti mai multi neuroni la tine cand vii sa vorbesti cu mine." Acesta este mesajul pentru comentatorii care ajung pe acest blog, de azi inainte.

Nu, nu te subestimez, nu ma vad superioara in raport cu tine, oricine ai fi, prin acest indemn, asa cum ai fi tentat sa crezi; daca are vreo importanta ...la fel as crede si eu, in locul tau. Si nici n-as mai comenta; te-as lasa "in neuronii tai in exces", sa te bucuri de ei:D

Ar cam fi timpul sa elucidez misterul. De fapt, nu e nici un mister. Nu as putea sa ma vad superioara tie, atat timp cat tu ai putea fi oricine; da, recunosc, simt un plus in favoarea mea -din anumite puncte de vedere- cand ma compar cu nenea Titi de vizavi, dar trebuie sa am o lipsa crasa de incredere in mine pentru a face asta.

M-am indepartat de la subiect; revenind- mesajul acesta este un indemn la gandire nesugestionata, o rugaminte adresata comentatorilor, de a nu raspunde la intrebarea "ce", ci la intrebarea "cine"- comentam pe un blog la un articol pro-avort, comentariu in care imi exprimam indirect pozitia anti-avort. Si mi se spune asa, dintr-odata, ca daca sunt studenta la sociologie, ar trebui doar sa vad realitatea si sa incerc sa o inteleg. N-am ce zice, cam asta incearca sociologia- sa te transforme intr-o nulitate. Dar... daca raspund la intrebarea "ce", atunci sunt doar o studenta. Insa eu raspund la intrebarea "cine"- si sunt crestin-ortodox, sunt roman, sunt femeie, sunt fata mamei mele, sunt microbista, sunt studenta, sunt o persoana care pune pret pe moralitate si asa mai departe.

Ca vrem sau nu, societatea, timpul in care traim, anturajul, toate ne modeleaza personalitatea, lista de valori. Ramane sa descoperim cat de constienti suntem de acest lucru si sa incercam sa schimbam cate ceva. Sau nu.

Aud tot mai des proteste impotriva unei asa-zise "indoctrinari religioase" in scoala.
Dupa parerea mea, problema o reprezinta chiar aceasta viziune, aceste idei sugerate.

Sa ne stabilim valorile si sa le aparam. Restul, e doar manipulare.
Sa traim / gandim independent de ceea ce se intampla in jurul nostru. Sa nu acceptam lucruri, pentru noi, de neacceptat.

Mare este Dumnezeu

2008-09-25T12:42:00.000-07:00

Tocmai am intrat pe site sa vad ce se mai intampla cu petitia despre care va vorbeam intr-un articol anterior(impotriva legalizarii casatoriilor intre homosexuali in Romania) si am aflat ca semnaturile obtinute au fost deja inaintate Consiliului Europei.
Am copiat ultimele informatii pentru cei interesati:

"Dragi semnatari:AFR va anunta ca ieri, 24 septembrie am inaintat Consiliului Europei 12.000 de semnaturi, din care 9.000 obtinute online de la voi, iar restul semnaturi manuale obtinute de uni dintre voi din Botosani, Arad, Ialomita, Chicago, etc. Va multumim.Va informam ca proiectul rezolutiei impotriva careia ati semnat este la ora actuala in dezbatare in comisia juridica a Consiliului Europei. Va vom tine la curent.Pe de alta parte, un proiect similar e in faze incipiente si in Uniunea Europeana. AFR se va impotrivi si in cadrul Uniunii Europene si va vom reprezenta valorile si obiectivele cu entuziasm si loialitate.Aveti credinta si perseverati.Redam mai jos comunicatul de presa care AFR l-a emis ieri privind inregistrarea semnaturilor.Fie ca Dumnezeu sa binecuvinteze Romania.Petre Costea, AFR=============================================Mii de romani protesteaza impotriva presiunilor 'europene' de legalizare a 'casatoriilor' homosexuale24 septembrie 2008 - Alianta Familiilor din Romania (AFR) a remis, astazi, Secretariatului Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) o scrisoare si o petitie cu peste 12.000 de semnaturi, intr-o actiune civica de protest impotriva anuntatei intentii a APCE de a discuta o rezolutie prin care statelor membre li s-ar "recomanda" sa legalizeze casatoriile intre homosexuali.Aceeasi scrisoare a fost remisa si membrilor delegatiei romane la Strasbourg, acestora solicitandu- li-se sa voteze impotriva adoptarii rezolutiei."Prin aceasta actiune ne exprimam profunda ingrijorare fata de incercarile Consiliului Europei de a aproba o rezolutie cu privire la recunoasterea casatoriei intre persoane de acelasi sex in toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei", declara presedintele AFR, Petre Costea. "Credem ca APCE isi depaseste atributiile si stabileste un precedent periculos, alarmant si ingrijorator. Familia si casatoria trebuie protejate, intrucat sunt institutii concepute a asigura supravietuirea societatii si perpetuarea speciei umane prin procreere si prin cresterea si educarea copiilor. Relatiile homosexuale, uniunile civile sau casatoriile homosexuale nu indeplinesc nici una din aceste nevoi si prin natura lor sunt incapabile a satisface aceste obiective", declara Petre Costea.AFR considera procesul prin care APCE cauta sa impuna casatoriile homosexuale statelor membre ca fiind nedemocratic. Conventia Europeana a Drepturilor Omului este categorica in ceea ce priveste dreptul la casatorie, mentionand ca aceasta este o chestiune care tine de suveranitatea nationala si nu de presiunea internationala. Cetatenii Romaniei nu si-au cedat suveranitatea in fata nici unui organism international pentru a-i defini, dicta si elabora valorile si normele. Dimpotriva, in decembrie 2006, la initiativa AFR, 650.000 de cetateni adulti ai Romaniei au adresat o petitie guvernului, solicitand definirea casatoriei prin lege ca fiind uniunea dintre un barbat si o femeie.Directorul AFR, Bogdan Mateciuc, adauga: "Ne afirmam drepturile de cetateni ai tarilor membre ale Consiliului Europei precum si ai Uniunii Europene si solicitam ca APCE, impreuna cu Consiliul Europei, sa inceteze emiterea rezolutiilor destinate impunerii casatoriei homosexuale sau a relatiilor homosexuale in Statele Membre. Nu in ultimul rand, facem apel la toti cetatenii statelor membre care impartasesc aceste convingeri, sa se alature actiunii noastre de protest", se incheie mesajul Aliantei Familiilor din Romania.Pentru mai multe amanunte si pentru textul complet al scrisorii adresate APCE, vizitati http://www.protejar ea-familiei. com/noutati. html .Alianta Familiilor din Romania ( http://www.protejar ea-familiei. com ) este o organizatie a societatii civile, dedicata valorilor familiale traditionale. Scopul sau este acela de a promova si apara principiile social-culturale care au stat la baza dezvoltarii societatii: familia si morala crestina, aplicata in relatiile interumane si in viata sociala. In 2006-2007, Alianta a inceput prima initiativa legislativa cetateneasca pentru modificarea Constitutiei, obtinand sprijinul a peste 650.000 de cetateni romani cu drept de vot. [25/09/2008 04:01] "

Sper sa reusim sa facem ceva inainte sa incerce ei sa faca cu/ din noi ceea ce nu suntem/ nu vrem sa devenim.
Doamne ajuta!

Din motive obiective

2008-09-25T12:05:00.000-07:00

De ceva timp nu mai exist; pentru ca pe blog exist numai daca scriu.

Absenta mea are motive intemeiate, trebuie sa zic insa ca mi-e dor sa lenevesc in fata calculatorului si sa scriu; o sa revin in cateva zile.

Mai spun si ca pregatesc o mica surpriza pentru iubitorii de limba engleza.

Sper ca si cealalta persoana sa se tina de cuvant, pentru ca nu depinde numai de mine, si o sa vedeti despre ce este vorba.

Interesati?

Discriminarea capata sensuri tot mai vagi- "discriminarea" homosexualilor

2008-09-13T11:31:00.000-07:00

Discriminarea este consecinta a deviantei. Dar ce este devianta? Cand esti deviant?
Cand intr-o societate de albi, esti negru; cand intr-o sala de ortodocsi, esti catolic; cand mergi pe strada in fusta, barbat fiind; cand iti vopsesti barba albastra; cand esti homosexual.
-Zabovesc putin, ca vreau sa dezvolt:D -
Adica astia, homosexualii, vor sa-i privim/ tratam normal, cand ei sunt devianti. Vor sa faca(si fac) parade gay ostentativ si tot ei vor sa nu ne uitam ca la masini straine.
Dr. Sorin M. Radulescu ne spune ca “notiunea de devianta se refera la orice conduita sociala si orice act social care sunt diferite de comportamentul si actiunile generale ale membrilor unei societati si care risca, prin aceasta diferenta, sa provoace reactii ostile sau sanctiuni din partea colectivitatii.”

Asadar:

- devianta e un risc asumat; daca sunt homosexual si-mi sarut partenerul pe strada, fac asta stiind ca lumea se uita ciudat si s-ar putea sa ma trezesc cu oua-n cap. O fac pe pielea mea.

- discriminarea- daca ma duc sa ma angajez si sunt respins pe motiv ca nu sunt heterosexual.

Asta e discriminare; cu ea nu sunt nici in ruptul capului de acord. Dar, pe motiv de combatere a discriminarii, ei vor sa le normalizam devianta.Si nu vreau, si nu pot. Si nu vreau sa pot!

Vor sa nu le spunem copiilor nostri ca homosexualitatea este o practica devianta, ci una normala.
Si unii dintre noi isi insusesc fara probleme aceste idei sugerate.
Iata care scriu autorii programului national “Educatia pentru sanatate in scoala romaneasca” ca este comportamentul sexual normal:
-heterosexualitatea
-homosexualitatea
-bisexualitatea
E una sa sa te faci ca crezi ineptia conform careia homosexualii “asa s-au nascut”, cu o atractie spre persoanele de acelasi sex, ca sunt ei diferiti, devianti, si alta sa inveti copiii la scoala ca e normal, stiind de la bun inceput ca printr-o astfel de prezentare ii starnesti sa incerce si lovesti in ceea ce societatea e obligata sa protejeze: familia.

Reluam- devianta nu consta doar in faptul ca au o alta orientare sexuala. Nu. Vorbim de aceasta devianta in acest caz cand: exista o alta orientare sexuala + reactia societatii la devianta, daca ea exista.
Perfect. E limpede- homosexualitatea e un exemplu potrivit. Ce, cum, care discriminare?
Discriminarea presupune sa neDREPTatesti homosexualii; or, aici vorbim despre oponenta fata de homosexualitate.

Sa acceptam diferenta. Una e sa acceptam, alta sa promovam. Una e sa o toleram, alta sa o urcam pe un piedestal.

Cand un copil creste intr-o familie monoparentala, fie baiat, fie fata, dezvoltatea personalitatii acestuia va avea, fara doar si poate, mult de suferit comparativ cu cea a unui copil care creste intr-o familie cu mama si tata; copilul are nevoie de ambele modele pentru o dezvoltare psihica fireasca. Nici nu vreau sa ma gandesc la situatia in care un copil creste intr-o familie in care canta doi cocosi. Si faptul ca o astfel de situatie(ipotetica deocamdata) este de neconceput pare un truism; dar uitati, oameni buni, ca homosexualitatea a trecut si peste psihologi, si peste medici, si peste preoti si pot sa adopte copii.(asadar, situatie ipotetica…in Romania! Inca.)
Si toata aceasta harababura este cauzata de lipsa “sh(hhh)”- ului din “creshtinism”- si la propriu, si la figurat (vag? sa explic? La propriu, e limpede, lipsa lui “sh” = cretinism; la figurat, incapacitatea crestinilor de a le zice astora “SHHHH!”)

Isi cer drepturile ei, ma! Homosexualii astia…isi cer drepturile!

Pardon?! Care drepturi?

Pai…cum, care drepturi? Dreptul de a se casatori, de exemplu; pai ce mama ma-sii, se iubesc si ei si vor sa-i accepte societatea !

Pardon?! Eu am dreptul la alocatia de elev pentru ca indeplinesc principala conditie- sunt elev. Si ce daca sunt student? Ce daca universitatea e tot o institutie a Invatamantului?! Nu sunt elev. Punct.

Nu mai intelegem romaneste? Sa ne uitam in DEX:
Casatorie= uniune legala, liber consimtita intre un barbat si o femeie pentru intemeierea unei familii.
Pai indeplinesc astia conditiile? Nu. Si atunci? Care drept?

Daca faci un sondaj de opinie legat de homosexualitate, intotdeauna oponentii sunt majoritari. Si atunci cum ramane cu desfasurarea paradelor astora in Romania? Cum de au loc?
Se stie ca in Chisinau, datorita cetatenilor indignati care s-au opus vehement , un astfel de miting a fost interzis.
Ne opunem si noi. Poate ca nu suficient. Ei mizeaza pe asta.

Stiti, de pilda, ca apeleaza la subterfugii pentru a ne manipula, pentru a ne anula valorile morale?

Un sondaj realizat de Los Angeles Times si publicat in iunie 2000 arata ca:
- americanii considera comportamentul homosexual ca fiind imoral;
- tot ei, aceiasi care il considera imoral, mai considera ca homosexualii ar trebui sa se bucure de o mai buna protectie din partea legii.
Excuse me?!
Hm…”Iezista o explicatie”:
Valorizeaza imoralitatea.
Neah..
Au fost manipulati pe nesimtite, cu nesimtire.

Din acelasi sondaj mai reiese ca timpul trece in favoarea homosexualitatii, tot mai multi americani jucati pe degete, dusi cu zaharelu’, iau lectii de homosexualitate(prin mesaje subliminale) cu portia , dozate optim, accepta si sprijina aceasta orientare sexuala devianta.

Ehei…nu-i de joaca. Prin intermediul (insa nu numai) unor strategii preluate din scrierile lui Hitler si din manualele de razboi propagandistic, homosexualii incearca cu succes sa induca o schimbare culturala in America.
Intr-un articol aparut in “Washington Blade”, Eric M. Pollard, fondator al organizatiei ACT UP, declara ca filosofia lor se bazeaza pe ceea ce a scris Hitler in Mein Kampf.

Urmeaza ca, in urmatoarele articole, sa va prezint pe rand, unii dintre pasii prin care ei incearca sa ne “defiltreze”, sa ne corecteze moralitatea, sa faca ceva pe ea, mai pe romaneste si sa ne transforme in papagali si roboti. Moderni.
Pana atunci insa, imi ramane speranta (puerila) ca Ilie Moromete inca traieste in fiecare dintre noi, ca romanul ramane simplu si cu principii de viata sanatoase, neluand in seama influentele negative, doar pentru ca a trai in Romania este, pentru unii, nu atat de cool.

Pentru cei care nu doresc sa fie legalizate casatoriile intre homosexuali si in Romania, puteti semna aici o petitie- care trebuie completata cu nume si prenume, altfel nu este validata. Eu am semnat deja.

Vechituri

2008-09-06T11:05:00.000-07:00

Ganduri. Scrise si sigilate. Plicuri inchise.

Au trecut ani.

Se voiau deschise intr-un moment confuz sau intr-un moment in doi; de redescoperire.

Conditii partial indeplinite. Ganduri, cuvinte, randuri ... aceleasi. Dar altele.

O seara cu parfum de hartie ingalbenita.

Unele dintre ele, le veti gasi aici

Fosnet de septembrie..

2008-08-31T11:10:00.000-07:00

Toamna.

Un strop de liniste fara astampar ce aduna copacii scuturandu-si, goniti de-a vantului suflare, straiele arzande; un suras ce tremura ghemuit in bratele universului tipand... inundat de vioiciunea frunzelor moarte.

Sa stai; sa te opresti; sa nu treci grabit, fara sa observi .

Sa simti emotia. Sa o lasi- nu te vrea pe tine, ci doar durerea ta- sa o disece. Sa o indulceasca. Sa o ademeneasca -in jocul ei.

Sa n-o lasi sa plece.

...sa nu te lase... acelasi.

Interviu cu Laurentiu Cazan

2008-08-31T05:05:00.000-07:00

Filme preferate: "Amadeus"; romanesc- "De-as fi Harap- Alb", cu Florin Piersic

Carti preferate:"Defaimarea lui Paganini", "Lupta cu ingerul", "Viata lui Anthony Quinn", "Vise si vedenii".

O singura concluzie: muzica este singurul lucru care te orbeste cu adevarat- oricare ar fi ea. Si avantajul din faptul ca vorbesc despre spirit este ca poti alege efectele sale. Atat timp cat vezi cum orbesti...

LAURENTIU CAZAN. O persoana publica, un cantaret de mare valoare, la ale carui concerte am mers de cateva ori. L-am cunoscut la nunta surorii mele si am observat ca este foarte sociabil- motiv pentru care, dupa ceva timp, i-am cerut un interviu.

In camera de lucru, o multime de CD-uri, DVD-uri, casete video, diplome, trofee, un pian, o chitara si cateva icoane. Am stat de vorba si am aflat ca si pe dumnealui, ca si pe mine, il irita comportamentul agresiv al "smecherilor" de astazi, care face furori printre romani pentru ca e "la moda", atragand astfel toti snobii(nu formeaza o cantitate neglijabila!); ca este revoltat de faptul ca Eminescu nu mai e apreciat, ba dimpotriva- se face tot posibilul pentru a transforma frumosul spirit al acestuia intr-o imagine josnica; ca, desi e barbat- si chiar cunoscut, este totusi tinta unor atacuri verbale violente.

Cum va simtiti in pielea lui Laurentiu Cazan?
E o intrebare destul de filosofica... Raspunsul este: si bine si rau.

In ce sens?
"Bine" atunci cand traiesc momente de bucurie pe scena, recunoastere a ceea ce fac eu in muzica; "rau" este atunci cand ma simt coplesit de prea multa popularitate- sunt momente cand iti doresti sa mergi pe strada ca un om simplu.

V-a indrumat cineva catre aceasta meserie?
Da. In primul rand, tatal meu canta la muzicuta... el m-a invatat sa cant... de la 3 ani cantam la muzicuta, dar un rol foarte important l-a avut educatoarea mea din Bacau, care a insistat foarte mult sa fiu dat ori la o scoala de muzica, ori de arte, pentru ca sunt talentat si la desen.

Povestea e interesanta: cand m-am dus la examen, in clasa I, nu implinisem 7 ani si locurile de la Liceul de Muzica se ocupasera; cu toate acestea, profesorii de la acel liceu, dupa ce m-au audiat, au fost atat de entuziasmati, incat au mai infiintat cateva locuri.

Ati regretat vreodata ca ati ales muzica?
Nu. Niciodata. Daca as avea zece vieti, as dedica una studiului muzicii, una desenului, astrologiei... Traim prea putin.

Ce diferenta este intre publicul din strainatate si cel romanesc?
Diferenta nu exista. N-as putea spune ca exista o diferenta in modul de manifestare. Diferentele sunt altele intre popoarele noastre, diferente care tin de trecutul nostru istoric(de exemplu- WC-urile- un popor se vede cum intri in tara lui, dupa cum sunt toaletele).

Cred despre noi ca exista un paradox: pe cat suntem de ospitalieri, sufletisti, credinciosi, pe atat suntem de dezbinati. Romanii nu sunt in strainatate bine primiti.

Aveti vreun idol?
Da, in muzica- Stevie Wonder, Led Zeppelin, Paco de Lucia, Jose Felicitano, Jimmy Hendrix.

Cum vedeti preferintele romanilor, preferinte care tind sa se uniformizeze in materie de muzica?
Raspunsul meu este asa: nu absolutizez aprecierile mele, dar trebuie sa spun ca majoritatea celor care iubesc kitsch-ul si incultura sunt in special din zona sudului Romaniei, a fostului Regat. Bineinteles ca aici exista o elita, in acelasi Regat, exceptionala. Dar raportul dintre buni si rai in zona asta este unul mult mai periculos decat in Moldova si Ardeal. De exemplu, manelele in nici un caz n-au fost create sau importate de la Iasi sau Timisoara.

Ce inseamna fanii pentru dv.? Va dau incredere in dv., va ajuta la nevoie sau pur si simplu va atrag aprecierea pentru ca stiu ce inseamna muzica de calitate?
Sunt fani si fani. Exista o categorie de fani care intelege cu adevarat ceea ce cant eu si ceea ce vreau sa exprim prin muzica si cealalta categorie, creata probabil dintr-un sentiment de snobism; oricum, ii iubesc si pe unii si pe altii deopotriva.

Daca ar fi sa alegeti sa faceti altceva, unde v-ati vedea?
M-as vedea pictor, sculptor, astrolog ori un fel de Cousto. Mi-ar placea sa merg pe urmele povestirilor lui Jules Verne.

Sunteti foarte calm; asa ati fost dintotdeauna?
Sunt o combinatie de exuberanta si furtuna spirituala.

Sunteti buzoian. Va mandriti cu asta?
Nu sunt buzoian, dupa locul de nastere sun bacauan. In Buzau n-am petrecut decat 9 ani dar am avut norocul sa cunosc oameni extraordinari care m-au ajutat mai tarziu in cariera mea, ca Mihaela Runceanu. Am locuit 9 ani in Bacau, 9 in Bucuresti, 9 in Olanda...

Interviu realizat de Andreea Gheorghe

@

2008-08-30T06:42:00.000-07:00

Pare de neatins, niciodata a noastra... Intotdeauna a lui, a ei, a lor... Paradoxal, nici el, ea, ei nu au ochi pentru EA.

Notiunea de "fericire" nu a fost creata din sentimente de sadism pentru sentimente de frustrare.

Vin

2008-08-28T07:45:00.000-07:00

Vin la tine. Nu stiu daca e bine. Pentru mine.

Dar vin. Nu mai pot.(Cum as putea? Sa pot?)

Ma incurc peste tot- de tine.

Ce vrei de la mine?

Ce vreau eu de la tine?

Nimic. Sau totul.

Dar am nimic- nimicul tau.

Vreau oare nimicul meu sau totul tau?

Inseamna ca nu mai sunt...a mea.

Asa ca vin.

Constrangatoarea libertate

2008-08-24T11:46:00.000-07:00

Libertatea ca o povara. Mai mare decat interdictia. Ati simtit-o? Vi s-a intamplat?

Sa nu stii ce sa faci si sa te bucuri ca exista legea care sa te ghideze cumva. Ca o scuza- pentru tine si cei din jur. Ar putea fi multe astfel de situatii; o sa leg insa subiectul tot de avort, avand in vedere ca cei care au comentat articolul anterior despre avort s-au axat mai mult pe consecintele unei posibile interdictii in ceea ce priveste avortul(mai surprinde pe cineva ca incertul viitor ne preocupa mai mult decat prezentul?) Ma gandesc ca e indicat sa diagnosticam bolile pe care le avem si sa le tratam. "Cum este" e puntea de legatura spre "cum ar putea fi".

Acestea fiind zise, mi-am propus sa dezvolt in aceasta postare consecintele libertatii de alegere/ legalitatii avortului.

Sa clarificam din capul locului- majoritatea avorturilor au loc din cauza motivelor sociale(necasatorita; sau eleva; casatorita, dar sotul e in strainatate de 2 ani s.a.m.d.)

Am vorbit despre alegere si am stabilit nuanta egoista in care situez alegerea mamelor de a face avort. Asta... daca e intr-adevar alegerea lor. Ceea ce este foarte putin probabil.

Femeile care se situeaza undeva, la mijloc, deci nici in tabara pro-life, nici pro-choice sunt usor de recunoscut: "Nu e momentul oportun, eu vreau sa ma realizez profesional, dar parca n-as vrea nici sa-l omor"

"Nu stiu ce sa fac, prietenii si familia imi zic sa avortez" si tot asa.

Ele sunt cele care nu aleg.

Sa urmarim ce fac societatea si legalitatea avortului din mamele, surorile, sotiile si fiicele noastre.

“Nu as mai face-o niciodatã, indiferent de pãrerea celor din jur. Mi-am avortat copilul. Odatã cu el a murit si ceva din mine, ceva ce nu mai poate fi nicicând trezit la viatã. Astãzi nu as mai lua o asemenea hotãrâre, indiferent ce ar spune cei din jur. Trãiesc cu o fricã în mine de care nu mai pot scãpa. Am cosmaruri în care îmi apare o fetitã care fuge spre mine cu bratele întinse si întreabã mereu: De ce, mãmico, de ce? Apoi mã trezesc udã de transpiratie. Acest vis si privirea fetitei mã urmãresc continuu de când am avut acea interventie. Doar eu sunt pedepsitã pentru fapta mea, nu si fostul meu prieten, desi a fost si el pãrtas.
Relatez aceastã întâmplare pentru folosul tuturor femeilor. Gânditi-vã foarte bine ce faceti, pentru cã vã vor chinui visele si vã vor urmãri privirile celor ce nu mai sunt… nu permiteti nimãnui sã vã constrângã, pentru cã viata voastrã va fi distrusã. Nu faceti aceeasi gresealã ca mine!"

Judith(din revista pentru elevi “Schreibenkleister”, Bad Neustadt/Baurische, Rhon, Germania)

Cand avortul este/este considerat legal, tolerat social, normal, iar tu sa zicem ca nu esti o persoana religioasa si nu ai un grup de prieteni pentru care o astfel de motivatie, religioasa, ar conta, dar tu ai vrea sa pastrezi copilul pentru ca umanitatea, constiinta ta parca striga in tine...realizezi ca nu este de fapt, alegerea ta. Ca cei din jur te vor taxa; ca nu va mai fi aceeasi legatura cu prietena cea mai buna- ea nu te intelege si-ti zice "esti nebuna, e ceva normal, multe femei fac; vrei sa-ti distrugi viata?" Si faci. Si dupa...tot tu tragi ponoasele.

“De ce nu mi-a spus nimeni ce va urma?
Toti cei care m-au sfãtuit sã fac avortul în urmã cu doi ani - doctorul, consilierul, pãrintii, prietenii, prietenele si sotul meu - m-au asigurat cã asa e cel mai bine pentru mine si pentru copilul meu! Acum copilul meu este mort, iar eu sunt disperatã! Nu mai pot sã dorm noaptea, nu mai pot sã râd. Nimeni nu mã întelege! Vã rog, spuneti tuturor oamenilor cât de groaznic este un avort! Dureri cumplite îmi chinuie trupul si sufletul. De ce nu mi-a spus nimeni ce va urma?"
Jutta

Carole Everet conduce o organizatie de consiliere pentru femeile care au facut avort:

"Avortul nu este o crima impotriva copilului sau a mamei, ci impotriva familiei- "Eu am fost distrusa, copilul meu a fost distrus, iar eu si sotul meu am divortat." 70% dintre casniciile in care a avut loc un avort sunt distruse la 90 de zile dupa avort in America. A fost si cazul meu.

Sindromul post-avort reprezinta o disfunctionalitate post traumatica. Primul stagiu este negarea si spunem:"E cel mai bun lucru care mi s-a intamplat vreodata!" Si ies spre o autodistrugere de 5-10-15 ani, care iti spune ca nu este nici o valoare, iar in final ajungem toate in acelasi punct si spunem:"mi-am ucis copilul." Atunci incepe procesul dureros de vindecare."

De multe ori vrem ca ceilalti sa aleaga in locul nostru. Eu de exemplu n-am suportat niciodata sa trag un subiect la examenele orale. Mai bine sa-mi dea profesorul subiectul. Sa nu mi-o fac cu mana mea.

Asa ca.. atunci cand raman insarcinata si...desi tatal copilului nu vrea sa ramanem impreuna in cazul in care as pastra copilul, eu nu as vrea sa fac asta, dar nici sa se uite ciudat vecinii, colegii la mine... ma duc sa discut- cu prietena cea mai buna, cu mama, cu prietenul fratelui meu... dar in aceasta parere (din afara, la rece) atarna mult... legalitatea. E ceva permis, nu faci nimic rau!

Cum pari in ochii celor din jur cand nu esti de acord cu ceva normal, despre care, daca ai indrazni sa spui ca nu este totusi moral, ai risca sa jignesti persoanele cu care vorbesti (Nu. Sa jignesti imaginea lor despre ele insele)- ele poate au facut; sau ar face.

Ce le spui? "Nu vreau?" Nici tu nu stii daca vrei sau nu. Dar ai vrea sa te inteleaga. Sa te inteleaga? Ar putea incerca.

Ce am face cu femeile carora in astfel de situatii alegerea le-ar apartine in totalitate? Daca inca n-au invatat, ar trebui sa invete sa accepte lucrurile pe care nu le pot schimba(desi a devenit un cliseu... )

Si in fond si la urma urmei a fi alegerea lor mi se pare cel putin indecent.

Voi ce ziceti?

Despre ingeri

2008-08-23T08:03:00.000-07:00

Am recitit azi fragmentul ce incheie cartea "Despre ingeri" a lui Andrei Plesu pe care, spre rusinea mea, nu am citit-o integral.

"S-a spus mereu ca ingerii sunt "dublul" ceresc al omului. Sintem mereu insotiti de "modelul" nostru, de portretul nostru imbunatatit. Si sintem- sau in orice caz, ar fi bine sa fim- intr-un dialog permanent cu posibilul acestui portret. Ingerul ofera fiecaruia din actele noastre reperul epurei lui, adica desenul lui ideal. Langa fiecare "este", ingerul asaza un "cum ar trebui sa fie". El conjuga neobosit, la optativ, curgerea vietii noastre, asa cum am face-o noi insine daca am fi in conditia lui."

Dar, zic eu, langa "cum ar trebui sa fie" trebuie sa existe si "cum nu ar trebui sa fie". Adica langa inger, trebuie sa existe si un "inger".
Important e pentru care dintre ei ai ochi.Vezi binele sau vezi raul.
Ceea ce imi aminteste de faptul ca(se spune in antichitatea greaca) mama unui athenian isi avertiza fiul sa nu intre in viata publica: "Daca spui adevarul, oamenii te vor uri, iar daca spui minciuni, te vor uri zeii. Dar nu poti sa spui decat adevaruri sau minciuni. Asadar, fiul meu, vei fi urat fie de oameni, fie de zei."
Dupa un moment de gandire, fiul i-ar fi raspuns astfel: "Daca spun adevarul, zeii ma vor iubi, iar daca spun minciuni, ma vor iubi oamenii. Asadar, voi fi iubit fie de zei, fie de oameni."

Esti ceea ce vezi.

august 2008

2008-08-21T05:51:00.001-07:00

Relaxant. Odihnitor.
Cateva zile petrecute la manastirile din Moldova si zeci de fotografii- iata cateva dintre ele, facute cu telefonul mobil.
August 2008. Romania.
"A trai in Romania" a capatat sens peiorativ.

Eu nu traiesc in Romania lui Mircea Badea, eu traiesc in Romania mea. In cea pe care o descopar zi de zi. Cu bune si rele.

In afara frumusetii dealurilor, a muntilor, apelor .. avem cetateni simpli, valorosi, batrani intelepti si copii frumosi .
Inca stim sensul cuvintelor valoare, credinta, chintesenta si nu ne-am pierdut cu totii in meschin.

E locul ideal pentru a vedea ceea ce uneori uitam.

Dupa ce intalnesti cativa oameni care sustin ceea ce "modernismul" le sugereaza, dupa ce te uiti in jur si constati oarecum revelatoriu
"involutia evolutiei", locurile acestea te cuceresc definitiv; au "pret" de monopol!

Multumim!

2008-08-20T05:55:00.000-07:00

Cunoscutele Alina Dumitru, Gabriela Dragoi, Sandra Izbasa, Steliana Nistor, Constantina Dita Tomescu, Marian Dragulescu, Flavius Kotzi, Viorica Susanu si Georgeta Andrunache, Camelia Potec, dar si cele mai putin mediatizate ca Monica Stoian, Viorica Tigau, Florin Mironcic, Bianca Perie, Estera Dobre, Ioan Toman sunt doar cateva dintre numele care au reprezentat Romania la Beijing. Le multumim tuturor!

Am urmarit emotionata, am tinut pumnii stransi, am plans, am ras...am fost alaturi de ei!

Si ma intreb...ce simti cand asculti imnul Romaniei? Cred ca mandrie...esti mandru de tine, de ceea ce ai realizat, de tara ta...si esti constient ca toti romanii sunt mandri de tine.

Again abortion. And then again. Not stopping. They're not stopping, that's why!

2008-08-18T13:48:00.000-07:00

Cercetatorul britanic Stuart Campbell de la Create Health Clinic din Londra, cu ajutorul unui nou tip de scanare prin ultrasunete, a obtinut aceste imagini tridimensionale si a inregistrat miscarile fatului in timp real. Dupa cum arata si imaginile, acesta se scarpina la ochi, casca si zambeste.

Pana nu demult se credea ca bebelusul incepe sa zambeasca abia la sase saptamani dupa nastere.

Concluziile studiului:

-de la 12 saptamani bebelusul nenascut se intinde, da din picioare si face pasi prin uter, nefiind inca simtit de mama in aceasta faza;
-de la 18 saptamani isi poate deschide ochii, desi majoritatea medicilor considera ca pleoapele sunt lipite pana la 26 de saptamani;
-de la 26 de saptamani poate realiza o gama larga de gesturi si manifestari specifice copilului - sa se scarpine, sa zambeasca, sa planga, sa sughite si sa-si suga degetele.

Jerome Lejeune: "Viata incepe in momentul fecundarii"

Avortul este un act egoist(categoria egoism sadic, zic eu).

Proavortionistii nu se declara "pro-avort", ci ...."pro-choice". Care-i treaba asta cu alegerea?

A alege # a trage la sorti

A alege inseamna a face cum e mai bine, fie din motive altruiste, fie egoiste. Iti arat doua mere si-ti spun sa alegi unul- daca il alegi pe cel mic, necopt si batut, motivul este altruismul(sau urmarea insusirii moralei din "Fata babei si fata mosului"- egoism mascat) si in analogie, daca il alegi pe cel mare, rosu.. egoist.

A avorta in nici un caz nu inseamna a face o favoare fatului. Motivul oricarui avort este egoismul.

Fac ce vreau cu corpul meu.

Dar cu corpul copilului tau, iar...faci ce vrei?

Ai ramas insarcinata; fie cu sotul ori vecinul de la 4, instalatorul ori proful de mate, in orice caz nu singura.

Cand faci un avort, omori nu numai copilul tau, ci si pe al lui. Cu toate astea, ginecologul nu cere acordul tatalui.

-(Desi o astfel de prevedere s-ar putea aplica cel mult in cazul celor casatoriti)

-(N-am vazut statistici, insa presupun ca sunt majoritare cazurile in care el vrea avortul, iar ea nu. Dar asta depinde de puterea lui persuasiva si influenta- de orice fel- asupra ei, insa si de slabiciunea ei.)

Interdictia si consecintele ei

Chiar daca e interzis, avortul tot are loc(dovada- perioada comunista)

Si asta ar trebui sa fie un argument? Sa nu pedepsim violul pentru ca, chiar si asa, tot are loc?

Multe femei s-au imbolnavit si chiar au murit in urma avorturilor facute acasa si poate mai aveau copii care au ramas fara mama...

Pentru ca au fost iresponsabile si nu s-au gandit la ei; pesemne si-or fi spus ca "mai bine mor decat sa am o belea in plus". Ca persoana cat de cat informata in domeniu, afirm ca un copil nu are nevoie de o astfel de ...impropriu spus,.."mama".

Liberul arbitru. Sa ai libertatea de a alege.

Care libertate? Libertatea de a omori? Nu... se spune "libertatea de a alege viata". Cum adica..."esti libera sa alegi ca al tau copil sa traiasca?"..."esti libera sa nu-l omori?" Dar cine o obliga in the first place?

Deci da. Ziceam bine- libertatea de a omori.

Interdictie versus alegere

Gresit! Interdictia este o ALEGERE.

"Scopul scuza mijloacele"

Din fetus se obtine colagen, vandut ulterior companiilor producatoare de creme si parfumuri.

Dureros.

"Nu poti cere fiarei sa nu mai fie fiara"(Nietzsche)

Se pare ca omul poate sa nu mai fie uman.

Scria o fatuca pe blogul ei ca porneste de la premisa ca legea autoapararii se aplica si in acest caz; ca daca ea considera ca ii face vreun rau venirea acelui copil pe lume, considera a fi normal a-l ..."inlatura" pentru a se proteja.

Lupta se da in neuronul patologic cu care ai gandit problema, ca fatul nu are intentia de a face rau, el nu este nici macar responsabil de propria existenta.

Daca omori un om pentru ca tu crezi ca o sa-ti faca rau, e crima, nu autoaparare.

cartofi

vinete

fasole

(Echitabil)

blugi

rochie

(Echitabil)

pro life

pro choice

(INechitabil)

Va amintiti cum era treaba cu nevoile care decurg din satisfacerea altor nevoi?

nevoia de masina si nevoia de benzina; nevoia de casa si nevoia de frigider; NEVOIA DE VIATA SI APOI DE ALEGERE. Viata primeaza.

Ce zic eu ca pozitia pro sau contra avort zice despre noi

Eram singuri. Eu si R.

-Intreaba-ma ce vrei. Orice vrei sa stii. In seara asta sunt al tau.

Hmm...

-A avortat vreodata vreo tipa pentru ca asa ai vrut tu, copilul fiind al tau?

Raspunsul m-a multumit:

-Nu fac sex neprotejat. Oricum, avortul e o crima!

Ce mi-a spus acest raspuns? Ca este responsabil si sensibil.

"Pretuieste viata!"- artizana surprizelor, Andreea Marin in persoana. Aceeasi A.M. insa, victimizeaza femeile care pe vremea lui Ceausescu incercau ilegal sa avorteze si s-au trezit cu boli. Sau... nu s-au mai trezit.

Saracutele!!

Nu zici "pretuiesc viata" daca pe a copiilor nenascuti nu o pretuiesti. Nu folosesti articolul hotarat.

(Incerc sa inteleg oamenii asa cum sunt, nu cum vor sa para, sunt atenta la astfel de discrepante)

Avortoni

Nu! Avortati

"Cea din urma dovada ca un popor a ajuns la cel mai de jos nivel de decadere morala, va fi ca avortul se va considera ceva tolerat social si obisnuit."(Juristul italian Rafael Ballestrini)

Sofism, peroratie? Nu; argumente pentru oameni. Pentru cei care inca detin creier si psihic si nu hard si soft. Empatizezi. Si intelegi.

Psihologii atrag atentia ca avortul lasa urme, formeaza traume- el succeda la aceste femei insomnii, cosmaruri, stima de sine scazuta, femeile numara anii pe care i-ar fi avut copiii lor s.a.

Cunoasteti persoane care au avortat? Si-au reluat viata sau au inceput o alta? Putem vorbi de "pre" si "post" avort?

Stiati ca...?

2008-08-13T14:59:00.000-07:00

1. Atat "alcool", cat si "premisa" se pronunta exact cum se scriu?
2. Pronuntia corecta in limba romana este "menigiment" pentru "management"?
3. Se pronunta "container", insa se scrie "conteiner"?

4. Norvegienii au votat de doua ori impotriva intrarii in Uniunea Europeana, ultima data in 1994?

5. In autobuz se urca pe usa din spate si pe cea din mijloc, dar, la fel, pe partea spre spate?
6. La masa, pestele nu se taie cu cutitul?

Superioritate si inferioritate la nivelul comportamentului uman

2008-08-13T10:21:00.000-07:00

"x" violeaza. "y" omoara. "z" fura. Noi ii condamnam; pai...sunt fapte imorale! Ilegale!
Ii condamnam pentru ca ii vedem inferiori. Pentru ca noi suntem mai presus. Noi niciodata nu am face asa ceva!

Parerea mea este ca mai important decat ceea ce faci/ zici, este cum faci/zici.
Concret- Marioara nu-l agreeaza pe Becali- ca "nu e politicos".
Si zice Marioara: "Ala e un prost, un cioban, o maimuta, n-are ce cauta la televizor, nu stiu ce-i cauta atata in fund pro tv-ul!"
Facand afirmatia asta, dupa parerea mea, n-ai depasit stadiul de gradinita:
-Esti prost, ma!
-Ba tu esti prost!

Comportamentul fiecaruia dintre noi este cauzat, stimulat, reflectat de comportamentul interlocutorului nostru. Astfel, daca ne simtim apreciati de persoana cu care conversam, o sa-i raspundem pozitiv la cereri si o sa fim toleranti fata de eventuale contradictii..

Daca, dimpotriva, celalalt ne considera inferiori si observam acest lucru, o sa intram in defensiva si o sa ne agitam mai mult.
Cu totii cred ca ne-am trezit in fata unor astfel de situatii.

(Din acest motiv nu ma intereseaza niciodata cine este el, ci cine sunt eu langa el; ce scoate la iveala in mine :x)

Cand o persoana, in discutie cu mine, jigneste, sau nu se simte in largul lui, sau ridica tonul... atunci ma simt inferioara.
Ca scot ce-i mai rau din el.
Ma straduiesc sa nu insa.

Revenind la video....cum a vorbit Becali pana in momentul in care a inceput sa se maimutareasca Huidu? Cine a fost cui inferior?

Comportamentul domnului Becali justifica reactiile si etichetarile celorlati? E un motiv suficient ca cineva sa se comporte incompatibil cu dorintele, pretentiile si scara noastra valorica, pentru a deveni, la randu-ne de condamnat?

If only...

2008-08-12T12:32:00.000-07:00

"Uneori imi doresc sa traiesc intr-o lume atemporala, fara recile si nemiloasele bariere ale trecutului... Dar stiu pe ce lume traiesc si stiu ca e doar o dorinta puerila, doar un lucru firesc ce impune eterna... acceptare.
Iti spun doar atat: ca in ultimul timp m-am gandit la tine nepermis de mult si ca vreau sa te stiu fericit."

Mesaj scris pe telefon acum vreo doua luni la "schite". S-a vrut a fi expediat. Gandit si razgandit. Tot la schite si azi.

Voua vi se intampla?

Interviu nepublicat

2008-08-12T06:18:00.000-07:00

Era primul meu interviu(nu ca acum as avea prea multe "la activ"); putin emotionata, dar si nerabdatoare. Lucian Ghimisi. Avea o emisiune la un post local de radio in cadrul careia intra in discutie cu ascultatorii dornici; am sunat si eu. Raspunde o doamna - ii spun ca vreau si eu sa vorbesc cu Lucian Ghimisi. Si-mi spune sa astept. Dar...nu. Eu nu voiam in direct si nici despre tema emisiunii(care era "singuratatea"). Ii explic despre ce este vorba si mi-l da la telefon. Eu intentionam sa rezolv totul la telefon. Dar nu; el a vrut a doua zi, la teatru. Si mai bine.
Si ma duc.
Iau asa-zisul interviu si incerc sa vad ce pot face cu materialul acasa, astfel incat sa arate a interviu. Cu partea introductiva care mie-mi place foarte mult cu tot....nimic.

Asadar:

"Il stim de la Surprize-Surprize; ne e simpatic sau antipatic; pentru ambele categorii insa, el incearca sa aduca zambete si voie buna. E actor si e meseria lui; dar nu e obligat. A avut de ales; si a vrut sa devina ceea ce este acum.
Ajunsa la teatru, locul de intalnire, ma asez confortabil pe un scaun, la indemnul unei doamne dragute; dupa un sfert de ora de asteptare, ii trimit mesaj; sa stiu: il mai astept sau nu? Dar imi da beep; iar asta inseamna ca vine. Binee... O eleva de-ale lui ma "linisteste": "Sigur vine. Numai ca ai asteptat prea putin; o jumatate de ora?!"
Dupa aproximativ o ora intarziere...apare. E foarte amabil si in plus isi cere scuze pentru intarziere. Fie...

Esti un actor cunoscut. Actoria presupune falsitate, sacrificii daca luam in calcul faptul ca uneori trebuie sa pretinzi ca te simti bine, esti jovial, chiar euforic si invers. In emisiunea ce-ti apartine de la Focus FM poti spune ca starea pe care o prezinti e in armonie perfecta cu cea reala?
Ce mi se intampla in ziua respectiva, aia e tema.

Consideri ca te-a schimbat televiziunea?
Da. In sensul bun al cuvantului, am invatat lucruri noi si un alt fel de comunicare.

De ce ai ales aceasta profesie?
Asa am simtit; si am ramas pe sentiment.

Imi poti spune un lucru pe care l-ai invatat de la Andreea Marin?
Andreea Marin e un om de televiziune extrem de profesionist. Profesionalismul l-am invatat de la ea.

Ti-ai dorit vreodata sa mergi pe strada si sa nu fii Lucian Ghimisi, ci o persoana oarecare?
Nu sunt o vedeta. N-am avut de ce sa-mi doresc asta; ma simt foarte bine-n pielea mea.

Ti s-a intamplat sa primesti o lectie de viata de la un copil?
Cred ca da. In subconstient cred ca da.

Cum ai ajuns la Buzau?
Am venit pentru teatru, prin Paul Ioachim, fostul director al Teatrului George Ciprian.

Da, dar cu siguranta puteai sa lucrezi ca actor si la teatrul din Bucuresti...
La Buzau mi-au placut rolurile care mi s-au oferit.

Imi pare bine ca te-am cunoscut si sper ca nu te-am retinut prea mult.
Nu, chiar mi-a facut placere."

Si... cam atat. E de inteles de ce nu l-am publicat, zic..

Sunt intrebarile de vina? Sunt vagi, care e problema?

Ori n-a avut "chef de vorba"?

Sunt zile in care sponatenitatea si imprevizibilitatea isi pun amprenta pe mine; that day wasn't one of those....:D

Asa ca...n-am adaugat nici o intrebare, n-am dezvoltat nici o alta. Ce aveam pe hartie. Atat.
Novice. Diletant.

Eu zic insa ca un actor ca el ar trebui sa stie ce se doreste de la raspunsurile acordate in cadrul unui interviu, iar la o intrebare de genul "Ati fost azi la piata?" un raspuns "da"/"nu", zic eu ca nu il plaseaza undeva mai sus... si ca se subantelege ca este indicat a dezvolta un raspuns si nu a replica "in doi peri".
Parerea mea.

Lupta cu viata grea...

2008-07-05T14:34:00.000-07:00

Piata centrala e, probabil, cel mai populat loc din Buzau, mai mereu plin de oameni grabiti, incercand sa compare preturile sau chiar sa le micsoreze, de rromi comercianti, de tarani simpli infatigabili cu chef de vorba(sau...de vanzare!), cu zambetul pe buze pentru a umbri merele proaspete de alaturi si de preturi piperate, sau dulci, dupa gust. Si cand vezi in sfarsit produsul dorit la un pret acceptabil, iti pare ca vanzatorul face parte din design. Dar ii zambesti ironic, ii intinzi banii si-ti spui ca... nu pot fi toate bune. Truismul inerent shoppingului...

Abia intrasem in piata cand, o tigancusa ce parea ca are scorbut, imi supara urechea dreapta cu o voce groasa si puternica:"Ochelari de vedere, ochelari de vedere, cumparati!" Zambesc apoi usor, ma uit la preturi si-mi zic:"N-am nevoie, sunt destul de mari... Si la propriu si la figurat! Dar oricat de scumpa ar fi ceapa, comerciantul foloseste un ton care sa-ti indice un pret derizoriu si-si mai incepe monologul si cu "Le dau ieftin, maica, doar...lei" Hm! Sunt prea sarac sa cumpar lucruri ieftine..

Tot invartindu-ma pe-acolo, zaresc o legatura de patrunjel la 20 de bani; alaturi, 10 bani; la magazinele de pe margine, scrie mare:"Patrunjel verde- 1 leu legatura"(Si era si galben si uscat; dar, de , au inclus si chiria)

La intrare, pretul verzei e de 80 de bani; un pic mai incolo, 1 leu si 50 de bani. Nu stau pe ganduri si o intreb pe reprezentanta de ce e asa scumpa. "De ce draguta, branza de ce-i scumpa, ouale de ce-s scumpe?Etete..numa' alea?" Daca tot e piata inundata de preturi mari, de ce sa nu chemam si noi pompierii? Ca sa fim siguri...

Pretul unui ou- 40 de bani; dar gasesc si mai ieftin 3.90 bani. De ce sa nu scrie asa? Ca doar tot 40 de bani primesc si pare mai ieftin pe hartie daca incepe cu "3". Sunt oua si la 4,20 de bani bucata- teoretic; practic...4,50 de bani sau chiar 50 de bani.

Zaresc printre multimea de produse si afisul "Hamburg parfumat".- da' n-am avut obraznicia sa-i miros...

Intrebata cam cat castiga pe zi, o vanzatoare face gura mai mare decat ochii(desi initial am avut impresia ca-i invers) si-mi spune :"Da' cine-i ala prost sa spuna cat a castigat? Ce, s'teti de la Politie?" La aceeasi intrebare, o alta gospodina publica imi raspunde :"Cand se vinde se vinde, cand nu se vinde nu se vinde, de unde sa stim noi cat castigam?" Lucruri de culise in vazul lumii...

Avortul pentru mine nu e o solutie, ci o problema. A intregii societati.

2008-07-04T09:40:00.000-07:00

Multe si diverse stiri urmarim la televizor, mai cu seama la jurnalul de seara. Unele insa ne fac sa ne implicam afectiv, chiar daca nu cunoastem personajele implicate- un exemplu de caz de care am fost legata afectiv e unul pe care il pot mentiona pentru ca a fost , si e putin spus "foarte mediatizat", cel cu jurnalistii romani rapiti in Irak. A trecut asta. A avut si happy-end chiar.

Mai recent e cazul fetitei de 11 ani insarcinata in urma unui viol. O tara intreaga si-a dat cu parerea referitor la un posibil avort, riscurile inerente..
Dupa ce am vazut un video in care e prezentat procesul , avortul propriu-zis chinuindu-mi teribil ochii...m-am simtit groaznic de responsabila in legatura cu viitoarea soarta a fatului. Ca...auzi despre statistici care se fac pe tema avortului si care socheaza prin numarul mare( eufemistic vorbind) prezentat, e una, e un fapt consumat, dar sa stii ca se urmareste a se efectua un avort unui fat de 21 de saptamani e ca si cum ai fi complice.

Un motiv de bucurie- apar diverse impedimente legale in ceea ce priveste realizarea acestui avort in Romania. Sau poate.. semne. Ori..sanse la viata pentru un copil nevinovat.

Buun. Am vazut filmuletul cu pricina, s-a lasat si cu o durere de cap, iar imaginile de acolo imi vor starui in minte pentru mult timp de acum incolo.

Aristotel incerca sa ajunga la cunoasterea autentica intrebandu-se "de ce". Eu ma intreb "cum".
Cum poate un cuvant("avort") pronuntat cu nonsalanta de majoritatea celor care recurg la o intrerupere de sarcina, cum poate acest cuvant sa ascunda atata cruzime, atata nepasare??

In ziua imediat urmatoare, cand am ajuns acasa, ingerasii mei(desi ei sunt ai surorii mele) gemeni au alergat inaintea mea si mi-au sarit in brate. Uitasem de ei, nu ma gandisem cat de fericita sunt ca lor nu li s-a intamplat asta. M-am cuibarit in bratele lor micute si am lasat o lacrima sa curga..

Seara, la televizor, o stire de ultima ora: fetita de 11 ani a avortat. Aceeasi stare. Neputinta. Si furie.

I love my home town

2008-07-03T13:47:00.000-07:00

Cand am plecat in urma cu doi ani la facultate intr-un alt oras, eram convinsa ca o sa-mi fie greu; ca eu sunt foarte atasata de familie si de prietenii vechi si ma gandeam cu groaza cam cat de diferita intr-un sens negativ mi se asterne in fata viata..
Am plecat. Nu, spre mirarea mea, nu am plans nici acasa, inainte sa ies pe usa si nici la gara- oricum, la cate bagaje aveam, era aproape imposibil sa te gandesti la altceva.
Curios, in cei 2 ani petrecuti acolo pana acum, mai mult mi-a fost dor de oras decat de mama si de tata. Mi-era dor de parcuri, de locurile pe care le frecventam, poate pentru ca prieteni am gasit si aici. Si uite asa, eu nu visez ca mai toti, sa dau navala in capitala la colaci calzi, ci ma straduiesc sa termin facultatea cu bine si sa ma intorc in al meu...Buzau.

Ce si cum spui

2008-07-03T01:58:00.000-07:00

In urma cu cativa ani, in compania unui foarte bun amic- atunci ceva mai putin decat acum, pentru ca abia il cunoscusem, si totusi ceva mai mult decat acum... vorbeam cu convingere despre faptul ca o tipa ce poarta fuste de doua palme isi merita definitia, dat fiind faptul ca identitatea nu e numai in buletin ori exprimata doar in cuvinte, ci si in aspectele putin mai greu de controlat, ca gesturile, mimica, vestimentatia..
Ei bine, timpul a trecut, iar eu am inceput sa port si altfel de haine .. Ma simt bine in ele; rochite de vara scurtute, cu spatele gol.. Iar cei ce-mi pun o eticheta sau alta pentru faptul asta sunt cei care se ghideaza dupa aparente, iar o astfel de judecata stabilita inainte de a vedea lucrurile in ansamblu, inainte de a observa o eventuala interdependenta intre toate aceste moduri de comunicare nonverbala si nu numai, e riscanta;
Este si o problema de atitudine, iar privirea, privirea spune multe- pe de alta parte, e la fel de adevarat faptul ca o anumita tinuta impune si o atitudine adecvata(nu te poti imbraca elegant si sa porti pantofi cu toc pentru a sta in fata blocului pe bordura cu baietii)
Cat despre fluieraturi pe strada, pipaieli si comentarii cu caracter lasciv...am avut parte de un asemenea tratament si cand purtam o fusta pana in pamant.
Si sincera sa fiu...nu prea-mi pasa de cei care ma includ intr-o anumita categorie, eu stiu cum sunt si mi-e de ajuns.
In plus, e si o chestiune de interpretare...care spune multe despre subiect- aceeasi fusta scurta ii poate comunica unuia(nonverbal) ca respectiva vrea "sa agate", ca sa ma exprim elegant, si altuia ca... ii este cald. Si daca Marioarei ii este cald si doar atat, nu o sa ii ia in seama pe cei care fluiera. Si invers.

A sti sau a nu sti

2008-07-02T21:21:00.000-07:00

Si uite asa, oameni buni..."pretul terenurilor a crescut datorita investitorilor","datorita mie s-au legalizat casatoriile intre homosexuali","profitul Holcim s-a diminuat datorita cresterii...".Eei, da- cam asta gasesti daca dai pe motorul de cautare google fascinantul, mult folositul cuvant de stabilire a oricarui raport- "datorita". Ca... asa cum era de asteptat, romanul e mai practic, nu mai consuma energii inutile si nici nu face exces de cuvinte; asta sa fie oare? Ori o nefericita apnee obliga la "solutii extreme"..fireste ca nu.. si nici explicatia conform careia nu stie sa distinga intre o informatie pozitiva de una negativa nu sta in picioare, asa cum, la prima vedere, tot pe google, printre nefericita adunatura de cuvinte intr-o gramatica ce pare lipsita de reguli, asadar inexistenta, o formulare iti sare in ochi ca oximoronica "Tandareiul, prosper datorita furtului si cersitului"- indeniabil, corect folosit in context acest "datorita", desi parca ai mai intelege dificultatea in a stabili tipul de informatie in acest caz din cauza celor doua, "furt" si poate,"cersit"
Si astfel, "a fi bogat din cauza/datorita..", a fi suparat din cauza/datorita.." pare a fi o dilema greu de rezolvat atat la nivelul comunicarii orale, cat si scrise.

A fi politicos nu tine numai de bun simt, ci si de gramatica. Pronumele personal "el" este echivalentul lui "dansul", acesta din urma fiind de fapt o formula regionala(pronumele personal dansul/dansa este folosit in Moldova nu numai pentru a desemna persoane, ci si obiecte) perceputa intr-un mod gresit ca pronume de politete.
Acestea fiind zise...cu sau fara indignarea mea, o propozitie ca "Dansul/dansa a pierdut o importanta suma de bani datorita neatentiei" trece, pentru cei mai multi dintre noi, neobservata...
A spune "un prieten de-al meu" pare atat de firesc, atat de indicat...Gramatica limbii romane ne atrage atentia ca prepozitia "de" e analizata ca avand sens partitiv, avand ca sens, echivalentul "dintre", ce se construieste obligatoriu cu pluralul, asadar "un prieten de-ai mei" este formularea corecta.
Si in felul acesta, o propozitie ca "O carte de-ale mele a fost furata" nu poate trece neobservata, ba chiar risti sa fii catalogat de unii si de altii drept "incult","prost","necitit"...

Despre avort

2008-07-02T03:02:00.000-07:00

Stim- Ceausescu, nenorocitul unora, salvatorul altora, a interzis avortul. Cu sau fara voia lui, avortul era un fenomen real, chiar daca nu legal. Acum e legal; se pune intrebarea "este si moral"? Ori ne mai intereseaza moralitatea? In lumea asta care, in lupta ei acida impotriva discriminarii- in care icoanele ce reprezinta majoritatea deranjeaza minoritatea(minoritatea...reprezentata numai de Cultul Adventist de ziua a 7-a, de vreme ce toate celelalte culte minoritare din Romania si-au dat acordul pentru pastrarea icoanelor in scoli- in fine, asta e o alta discutie), in care se organizeaza parade gay(se pare ca ceea ce sociologii numesc devianta negativa e "ocrotit de lege" sa spun asa)....in lumea asta, spuneti-va parerea- peste cati ani vor avea zoofilii drepturi? Acum nu.. pentru ca explicatia truista ca... animalul nu-si poate da acordul, inca e bine inteleasa. Insa o posibila stire prezentata la jurnalul de seara "In urma cercetarilor, s-a constatat ca animalele nu percep devianta data de un act sexual cu o fiinta umana, si nici nu sunt afectate negativ de o astfel de experienta" mie nu-mi pare deloc imposibila, iar o astfel de revelatie i-ar cruta pe faptasi atat de rigorile legii, cat si de eticheta de deviant de care "s-au bucurat" pana la momentul respectiv. Fireste, o parada a zoofililor ar fi cireasa de pe tort.
Sa revenim din sfera posibilului in cea a realului, unde incercam impreuna sa vedem daca putem sau nu putem sa vorbim despre "viata", "fiinta umana" in ceea ce priveste copilul nenascut. http://www.kids-shop.ro/articol.php?articol=2
http://www.youtube.com/watch?v=MW5OGp2rz84
Eu vad conexiunea dintre viata si avort...oare doar eu?
Va recomand un filmulet intitulat sugestiv "Strigatul mut"- inainte de a ajunge chiureta la fat, acesta deschide gura si se zbate..
Sunt multe de spus in ceea ce priveste avortul. Inchei insa prin a va povesti ceva: in perioada ceausista, o femeie insarcinata incerca sa avorteze acasa, cu ajutorul unor bai si diferite ceaiuri. A visat-o intr-o noapte pe fata ce o purta in pantece, insa pe la 16-18 ani. Era imbracata in galben, iar ea, femeia insarcinata, ii rupea pielea de pe umar; fiica sa a intrebat-o:"de ce mama, ca ma doare!" S-a hotarat atunci sa pastreze copilul. Aceasta fata, pe care a vrut s-o avorteze, e prietena mea cea mai buna. E cea care stie ce simt inainte sa-i spun, e cea in bratele careia imi trece supararea. Ganditi-va la copiii avortati atunci cand va simtiti singuri, ganditi-va la cei pe care i-ati fi putut avea alaturi.
Am uitat un amanunt- culoarea preferata e Elenei e galbenul si incerc, in fieacare an, de ziua ei, sa-i daruiesc flori galbene. Gata, deja mi-e dor de ea...

aceeasi zi, alt an

2008-07-01T14:08:00.000-07:00

Alta data o zi importanta, 2 iulie e in 2008 pentru mine doar o zi torida. Intotdeauna insa, constient sau nu... trecutul m-a preocupat cel mai mult; poate pentru ca simt nevoia de a fi in siguranta, de a avea securitate. Iar in trecut gasesc asta, e teren sigur, nimic nu se mai poate intampla acolo. Sau poate numai eu percep lucrurile astfel, fiind rac.
O singura certitudine in acest moment- trecutul e tot ce am. El m-a format zi de zi, luna de luna, an de an. Datorita lui sunt ceea ce sunt in prezent si in plus el imi da putere sa visez la eternul viitor.